Moldovenii, nevoiți să plătească tot mai des cu cardul! În 12 luni achitările s-au ridicat la 57 de miliarde de lei

Utilizarea cardurilor bancare în cadrul tranzacțiilor financiare a devenit o practică obișnuită pentru moldoveni, conform datelor recente. În ultimele 12 luni, potrivit economistului Veaceslav Ioniță, cetățenii Republicii Moldova au efectuat plăți cu cardul în valoare totală de 56,6 miliarde lei pentru procurarea de bunuri și servicii.

În aceeași perioadă, după cum spune Ioniță, veniturile populației au fost estimate la puțin peste 200 miliarde lei, iar cheltuielile au însumat aproximativ 190 miliarde lei. Din totalul cheltuielilor efectuate, 57 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 30%, au fost achitate cu cardul bancar, în timp ce restul de 133 miliarde lei au fost efectuate în numerar.

„Se observă o creștere semnificativă a plăților cu cardul în ultimii ani. Ponderea achizițiilor efectuate cu cardul a crescut de două ori în doar ultimii 2 ani. În 2020, doar 15% din procurări au fost efectuate cu cardul, în timp ce în prezent aceasta a crescut la 30%. Această evoluție indică o tranziție treptată spre utilizarea preferențială a cardurilor în detrimentul numerarului”, mai sune economistul.

Comparativ cu situația din 2010, când plățile cu cardul bancar reprezentau mai puțin de 2% din totalul cumpărăturilor, aceasta este o schimbare semnificativă în preferințele consumatorilor moldoveni.

„Din suma totală a plăților cu cardul, aproximativ 40,9 miliarde lei au fost achiziții efectuate în Moldova. Se adaugă, de asemenea, aproximativ 2,8 miliarde lei în achiziții cu carduri străine, efectuate de moldoveni în țară. Aceste achiziții sunt adesea realizate cu carduri străine deținute de moldovenii aflați peste hotare, dar care au fost folosite pentru a transfera fonduri către rudele lor în țară”, a precizat Ioniță.

În ceea ce privește plățile efectuate în afara țării, moldovenii au efectuat achiziții în valoare de 13 miliarde lei cu cardurile lor în ultimele 12 luni. Aproximativ 8,2 miliarde lei din această sumă sunt cheltuieli online, în timp ce restul de 4,8 miliarde lei sunt legate de achiziții realizate în timpul călătoriilor de afaceri sau odihnă în străinătate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#carduri #tranzactii #plati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.