Moldovenii, nevoiți să plătească tot mai des cu cardul! În 12 luni achitările s-au ridicat la 57 de miliarde de lei

Utilizarea cardurilor bancare în cadrul tranzacțiilor financiare a devenit o practică obișnuită pentru moldoveni, conform datelor recente. În ultimele 12 luni, potrivit economistului Veaceslav Ioniță, cetățenii Republicii Moldova au efectuat plăți cu cardul în valoare totală de 56,6 miliarde lei pentru procurarea de bunuri și servicii.

În aceeași perioadă, după cum spune Ioniță, veniturile populației au fost estimate la puțin peste 200 miliarde lei, iar cheltuielile au însumat aproximativ 190 miliarde lei. Din totalul cheltuielilor efectuate, 57 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 30%, au fost achitate cu cardul bancar, în timp ce restul de 133 miliarde lei au fost efectuate în numerar.

„Se observă o creștere semnificativă a plăților cu cardul în ultimii ani. Ponderea achizițiilor efectuate cu cardul a crescut de două ori în doar ultimii 2 ani. În 2020, doar 15% din procurări au fost efectuate cu cardul, în timp ce în prezent aceasta a crescut la 30%. Această evoluție indică o tranziție treptată spre utilizarea preferențială a cardurilor în detrimentul numerarului”, mai sune economistul.

Comparativ cu situația din 2010, când plățile cu cardul bancar reprezentau mai puțin de 2% din totalul cumpărăturilor, aceasta este o schimbare semnificativă în preferințele consumatorilor moldoveni.

„Din suma totală a plăților cu cardul, aproximativ 40,9 miliarde lei au fost achiziții efectuate în Moldova. Se adaugă, de asemenea, aproximativ 2,8 miliarde lei în achiziții cu carduri străine, efectuate de moldoveni în țară. Aceste achiziții sunt adesea realizate cu carduri străine deținute de moldovenii aflați peste hotare, dar care au fost folosite pentru a transfera fonduri către rudele lor în țară”, a precizat Ioniță.

În ceea ce privește plățile efectuate în afara țării, moldovenii au efectuat achiziții în valoare de 13 miliarde lei cu cardurile lor în ultimele 12 luni. Aproximativ 8,2 miliarde lei din această sumă sunt cheltuieli online, în timp ce restul de 4,8 miliarde lei sunt legate de achiziții realizate în timpul călătoriilor de afaceri sau odihnă în străinătate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#carduri #tranzactii #plati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 1 aprilie 2026, piața gazelor naturale din Republica Moldova intră într-o nouă etapă de liberalizare, care vizează consumatorii non-casnici mari. Aceștia vor avea posibilitatea să încheie contracte la preț negociat direct cu furnizorii sau să procure gaze naturale prin platforma BRM EST Moldova, potrivit Ministerului Energiei.

Instituția precizează că procesul de deschidere a pieței este deja în desfășurare. În anul 2025, erau înregistrați 189 de consumatori non-casnici mari, dintre care 68 au ales să treacă anticipat pe piața liberă. În 2026, activitatea pe platforma BRM a prins avânt: au fost semnate 109 contracte, cu un volum total tranzacționat de peste 8 200 MWh, la prețuri cuprinse între 710 și 970 lei/MWh, fără includerea tarifelor de transport și distribuție.

”Piața devine mai competitivă prin intrarea unor jucători regionali, precum Bulgargaz North SRL din Bulgaria și ROMGAZ Trading SRL din România, licențiată de ANRE în ianuarie 2026”, menționează Ministerul Energiei.

Pentru a sprijini agenții economici în procesul de adaptare la noile reguli, la începutul lunii februarie ANRE, Ministerul Energiei și Secretariatul Comunității Energetice vor organiza un Forum al gazelor naturale. Evenimentul va avea drept scop informarea consumatorilor non-casnici, explicarea mecanismelor pieței libere și facilitarea contactului direct dintre furnizori și potențialii clienți.

Precizăm că, potrivit deciziei anterioare a ANRE, consumatorii noncasnici mijlocii, care au un consum între 10 mii și 100 de mii de meri cubi pe an vor trece pe piața liberă, începând cu 1 aprilie 2027. Totodată, consumatorii casnici, noncasnici mici și instituțiile și întreprinderile care prestează servicii sociale esențiale (asistența medicală, asistența socială esențială, de urgență, de securitate, pentru educație sau pentru administrația publică) vor continua să beneficieze de furnizare la prețuri reglementate, dar cu dreptul de a opta pentru piața liberă.