Moldovenii, nevoiți să plătească tot mai des cu cardul! În 12 luni achitările s-au ridicat la 57 de miliarde de lei

Utilizarea cardurilor bancare în cadrul tranzacțiilor financiare a devenit o practică obișnuită pentru moldoveni, conform datelor recente. În ultimele 12 luni, potrivit economistului Veaceslav Ioniță, cetățenii Republicii Moldova au efectuat plăți cu cardul în valoare totală de 56,6 miliarde lei pentru procurarea de bunuri și servicii.

În aceeași perioadă, după cum spune Ioniță, veniturile populației au fost estimate la puțin peste 200 miliarde lei, iar cheltuielile au însumat aproximativ 190 miliarde lei. Din totalul cheltuielilor efectuate, 57 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 30%, au fost achitate cu cardul bancar, în timp ce restul de 133 miliarde lei au fost efectuate în numerar.

„Se observă o creștere semnificativă a plăților cu cardul în ultimii ani. Ponderea achizițiilor efectuate cu cardul a crescut de două ori în doar ultimii 2 ani. În 2020, doar 15% din procurări au fost efectuate cu cardul, în timp ce în prezent aceasta a crescut la 30%. Această evoluție indică o tranziție treptată spre utilizarea preferențială a cardurilor în detrimentul numerarului”, mai sune economistul.

Comparativ cu situația din 2010, când plățile cu cardul bancar reprezentau mai puțin de 2% din totalul cumpărăturilor, aceasta este o schimbare semnificativă în preferințele consumatorilor moldoveni.

„Din suma totală a plăților cu cardul, aproximativ 40,9 miliarde lei au fost achiziții efectuate în Moldova. Se adaugă, de asemenea, aproximativ 2,8 miliarde lei în achiziții cu carduri străine, efectuate de moldoveni în țară. Aceste achiziții sunt adesea realizate cu carduri străine deținute de moldovenii aflați peste hotare, dar care au fost folosite pentru a transfera fonduri către rudele lor în țară”, a precizat Ioniță.

În ceea ce privește plățile efectuate în afara țării, moldovenii au efectuat achiziții în valoare de 13 miliarde lei cu cardurile lor în ultimele 12 luni. Aproximativ 8,2 miliarde lei din această sumă sunt cheltuieli online, în timp ce restul de 4,8 miliarde lei sunt legate de achiziții realizate în timpul călătoriilor de afaceri sau odihnă în străinătate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#carduri #tranzactii #plati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia din stânga Nistrului a traversat în anul 2025 cea mai profundă criză economică și socială din ultimele cel puțin două decenii și jumătate, afirmă Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”. Declarațiile au fost făcute vineri, 6 februarie 2026, în cadrul emisiunii Analize economice cu Veaceslav Ioniță, unde analistul a prezentat date care indică o prăbușire simultană a principalilor indicatori macroeconomici, fără precedent în istoria recentă a regiunii.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, PIB-ul pe cap de locuitor a înregistrat în 2025 o scădere dramatică pe malul stâng al Nistrului. Dacă pe malul drept PIB-ul a ajuns la 8,4 mii de dolari per capita, pe malul stâng acesta s-a situat la doar 3,8 mii de dolari, diferența crescând la 2,2 ori, față de 1,9 ori în 2024. Estimările arată că economia de pe malul drept a încheiat anul 2025 cu o creștere de 2,7%, în timp ce pe malul stâng s-a consemnat o contracție de cel puțin 18%, cea mai mare din ultimii 25 de ani. Comparativ cu anul 2010, PIB-ul regiunii este mai mic cu 13%, situația fiind mai gravă decât acum 15 ani, în pofida faptului că regiunea a trecut deja prin trei crize economice majore.

Industria, pilonul de bază al economiei din stânga Nistrului, a suferit cea mai mare prăbușire din istorie, susține economistul. Producția industrială estimată pentru 2025 este de aproximativ 12 miliarde de lei, în scădere cu peste 30% într-un singur an, cea mai abruptă cădere de la începutul industrializării regiunii. În prezent, industria funcționează la circa 75% din nivelul anului 1989, iar structura economiei rămâne extrem de vulnerabilă, în condițiile în care aproximativ 60% din activitate depinde direct de gazul din Federația Rusă, în special prin sectorul energetic și metalurgic.

Diferențele dintre cele două maluri ale Nistrului s-au accentuat și la capitolul venituri ale populației. În 2025, salariul mediu lunar pe malul drept este estimat la cel puțin 15.700 de lei, în timp ce pe malul stâng acesta a ajuns la doar 7.800 de lei, de două ori mai mic. Dacă în urmă cu zece ani salariile din stânga Nistrului erau comparabile sau chiar mai mari, în prezent decalajul s-a adâncit semnificativ: veniturile au crescut cu peste 10 mii de lei pe malul drept, față de doar 1.300 de lei pe malul stâng.

Situația pensionarilor este descrisă de analist drept alarmantă. Pensia medie lunară pe malul drept a ajuns în 2025 la 4.200 de lei, în timp ce pe malul stâng este sub 1.900 de lei, de 2,2 ori mai mică. În ultimul an, pensiile reale au crescut cu 2,5% pe malul drept, dar au scăzut cu 8,9% pe malul stâng. Comparativ cu acum zece ani, pensionarii din stânga Nistrului trăiesc mai prost, iar nivelul real de trai este similar celui de acum 25 de ani.

Creșterea prețurilor a erodat suplimentar puterea de cumpărare. În 2025, inflația a fost de 14,7% pe malul stâng și de 7% pe malul drept. Pe termen lung, în ultimii 25 de ani, prețurile din stânga Nistrului au crescut de 11,1 ori, față de 6,7 ori pe malul drept, în pofida avantajelor legate de costurile mai mici la energie și servicii.

Exporturile au atins, la rândul lor, un minim istoric. În 2025, volumul exporturilor din stânga Nistrului a coborât la 436 de milioane de dolari, cel mai mic nivel din ultimii 20 de ani. Totodată, structura exporturilor s-a schimbat radical: aproximativ 70% din livrările externe au fost direcționate către malul drept, România și alte state ale Uniunii Europene, în timp ce exporturile către Federația Rusă s-au redus la doar 25 de milioane de dolari.

„Stânga Nistrului a intrat în 2025 în cea mai profundă criză economică și socială din ultimii cel puțin 25 de ani. Industria s-a prăbușit, PIB-ul a scăzut dramatic, exporturile sunt la minim istoric, iar populația – atât salariații, cât și pensionarii – trăiește mai prost decât în urmă cu un deceniu. Este o situație extrem de complicată, fără precedent pentru regiune”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.