Moldovenii, nevoiți să plătească tot mai des cu cardul! În 12 luni achitările s-au ridicat la 57 de miliarde de lei

Utilizarea cardurilor bancare în cadrul tranzacțiilor financiare a devenit o practică obișnuită pentru moldoveni, conform datelor recente. În ultimele 12 luni, potrivit economistului Veaceslav Ioniță, cetățenii Republicii Moldova au efectuat plăți cu cardul în valoare totală de 56,6 miliarde lei pentru procurarea de bunuri și servicii.

În aceeași perioadă, după cum spune Ioniță, veniturile populației au fost estimate la puțin peste 200 miliarde lei, iar cheltuielile au însumat aproximativ 190 miliarde lei. Din totalul cheltuielilor efectuate, 57 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 30%, au fost achitate cu cardul bancar, în timp ce restul de 133 miliarde lei au fost efectuate în numerar.

„Se observă o creștere semnificativă a plăților cu cardul în ultimii ani. Ponderea achizițiilor efectuate cu cardul a crescut de două ori în doar ultimii 2 ani. În 2020, doar 15% din procurări au fost efectuate cu cardul, în timp ce în prezent aceasta a crescut la 30%. Această evoluție indică o tranziție treptată spre utilizarea preferențială a cardurilor în detrimentul numerarului”, mai sune economistul.

Comparativ cu situația din 2010, când plățile cu cardul bancar reprezentau mai puțin de 2% din totalul cumpărăturilor, aceasta este o schimbare semnificativă în preferințele consumatorilor moldoveni.

„Din suma totală a plăților cu cardul, aproximativ 40,9 miliarde lei au fost achiziții efectuate în Moldova. Se adaugă, de asemenea, aproximativ 2,8 miliarde lei în achiziții cu carduri străine, efectuate de moldoveni în țară. Aceste achiziții sunt adesea realizate cu carduri străine deținute de moldovenii aflați peste hotare, dar care au fost folosite pentru a transfera fonduri către rudele lor în țară”, a precizat Ioniță.

În ceea ce privește plățile efectuate în afara țării, moldovenii au efectuat achiziții în valoare de 13 miliarde lei cu cardurile lor în ultimele 12 luni. Aproximativ 8,2 miliarde lei din această sumă sunt cheltuieli online, în timp ce restul de 4,8 miliarde lei sunt legate de achiziții realizate în timpul călătoriilor de afaceri sau odihnă în străinătate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#carduri #tranzactii #plati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.