Moldovenii o duc mai bine ca acum 20 de ani, dar tot săraci lipiți pământului rămân

Pe fundalul unei inflații fără precedent din ultimii 20 ani, am comentat recent că anul acesta veniturile reale ale cetățenilor vor fi mai mici decât anul trecut, iar șocul scăderii este cel mai mare din ultimii 20 ani. Totuși unii au interpretat eronat că în prezent moldovenii trăiesc mai prost decât în 1999. În prezent avem un șoc mai mare decât în 1999, dar veniturile reale ale populației totuși sunt mult mai mari, constată economistul Veaceslav Ioniță.

Ioniță spune că, de exemplu, în 1991 când Republica Moldova a devenit independentă salariul la valoarea zilei de azi constituia 4,174 lei/lunar.

„Către 1993 salariile moldovenilor au atins cota minimă din ultimii 80 ani fiind de doar 1209 lei/lunar. Ca să înțelegeți cum trăiam noi atunci, imaginați-vă suma de 1209 lei, pentru o lună. Și asta salariul mediu. Cel mai prost plătiți salariați primeau aproximativ 350 lei/lunar la valoarea leului de azi”, a punctat economistul.

Unul din patru moldoveni sub pragul sărăciei

Bunăstarea precară a populației se manifestă și printr-un nivel înalt al sărăciei. În prezent, peste ¼ din populația țării trăiește sub pragul sărăciei, iar Republica Moldova are una dintre cele mai înalte rate ale sărăciei printre statele europene

Un studiu al „GfK Purchasing Power Europe 2021” arată că moldovenii înregistrează cel mai mic venit pe cap de locuitor de 1 892 de euro pe cap de locuitor, ceea ce reprezintă mai puțin de 13% din media europeană.

Un milion de moldoveni alungați de sărăcie

Sărăcia care macină Republica Moldova a alungat în străinătate circa un milion de moldoveni. Deși obținerea veniturilor mai mari a rămas principalul factor ce determină plecarea moldovenilor peste hotare, în ultimul timp crește ponderea altor motive care favorizează emigrarea, cum ar fi: obținerea unei educații mai bune (în special, a studiilor universitare sau postuniversitare) sau beneficierea de o infrastructură socială mai calitativă. Deși nu există cifre exacte, se estimează că numărul emigranților moldoveni ar putea constitui un milion de persoane.

Actualul model de creștere economică se bazează pe consumul gospodăriilor, iar remiterile constituie o sursă importantă de finanțare a acestui consum. După câștigurile din exporturile de bunuri și servicii, influxul de remiteri au devenit a doua sursă importantă de venituri pentru economia națională și reprezintă un factor important ce determină dinamica economică a țării.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#saracie #venituri #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Membrii Parlamentul European și-au exprimat marți sprijinul de principiu pentru introducerea unui euro digital, o versiune electronică a monedei unice europene, proiect promovat de Banca Centrală Europeană și care ar urma să fie implementat până la sfârșitul acestui deceniu.

Reunit la Strasbourg, Parlamentul European a adoptat două amendamente favorabile proiectului, în cadrul examinării raportului anual al BCE. Unul dintre amendamente, adoptat cu o largă majoritate — 438 de voturi pentru și 158 împotrivă — subliniază că introducerea euro digital este esențială pentru consolidarea suveranității monetare a Uniunii Europene, reducerea fragmentării metodelor de plată și întărirea pieței unice, notează agerpres.ro.

Euro digital ar reprezenta o versiune electronică a monedei euro, care ar putea fi utilizată similar numerarului, pentru plăți în magazine, online sau între persoane fizice, fără costuri suplimentare pentru utilizatori. BCE analizează fezabilitatea acestui proiect încă din anul 2020 și intenționează să lanseze o fază pilot în 2027, urmând ca emiterea efectivă a euro digital să înceapă în 2029, cu condiția adoptării cadrului legislativ necesar în cursul acestui an.

Pentru materializarea proiectului este nevoie de acordul Parlamentului European și al statelor membre asupra propunerii legislative înaintate de Comisia Europeană. Deși Consiliul European și-a exprimat deja sprijinul pentru acest cadru legislativ, dezbaterile din Parlamentul European sunt preconizate abia pentru primăvara acestui an.

Prezentă luni în plenul Parlamentului European, președinta BCE, Christine Lagarde, a îndemnat eurodeputații să își exprime sprijinul cât mai rapid și a încercat să calmeze temerile legate de proiect. Potrivit acesteia, euro digital este o soluție pentru consolidarea suveranității economice europene, în contextul în care plățile electronice sunt dominate în prezent de companii americane precum Visa și Mastercard.

Totodată, Lagarde a dat asigurări că euro digital nu va înlocui numerarul și că BCE nu va avea acces la datele personale ale utilizatorilor. „Euro digital va fi o opțiune suplimentară pentru consumatori și va contribui la evitarea unei dependențe excesive de furnizori străini pentru sistemele de plată esențiale economiei europene”, a declarat președinta BCE.