Moldovenii o duc mai bine ca acum 20 de ani, dar tot săraci lipiți pământului rămân

Pe fundalul unei inflații fără precedent din ultimii 20 ani, am comentat recent că anul acesta veniturile reale ale cetățenilor vor fi mai mici decât anul trecut, iar șocul scăderii este cel mai mare din ultimii 20 ani. Totuși unii au interpretat eronat că în prezent moldovenii trăiesc mai prost decât în 1999. În prezent avem un șoc mai mare decât în 1999, dar veniturile reale ale populației totuși sunt mult mai mari, constată economistul Veaceslav Ioniță.

Ioniță spune că, de exemplu, în 1991 când Republica Moldova a devenit independentă salariul la valoarea zilei de azi constituia 4,174 lei/lunar.

„Către 1993 salariile moldovenilor au atins cota minimă din ultimii 80 ani fiind de doar 1209 lei/lunar. Ca să înțelegeți cum trăiam noi atunci, imaginați-vă suma de 1209 lei, pentru o lună. Și asta salariul mediu. Cel mai prost plătiți salariați primeau aproximativ 350 lei/lunar la valoarea leului de azi”, a punctat economistul.

Unul din patru moldoveni sub pragul sărăciei

Bunăstarea precară a populației se manifestă și printr-un nivel înalt al sărăciei. În prezent, peste ¼ din populația țării trăiește sub pragul sărăciei, iar Republica Moldova are una dintre cele mai înalte rate ale sărăciei printre statele europene

Un studiu al „GfK Purchasing Power Europe 2021” arată că moldovenii înregistrează cel mai mic venit pe cap de locuitor de 1 892 de euro pe cap de locuitor, ceea ce reprezintă mai puțin de 13% din media europeană.

Un milion de moldoveni alungați de sărăcie

Sărăcia care macină Republica Moldova a alungat în străinătate circa un milion de moldoveni. Deși obținerea veniturilor mai mari a rămas principalul factor ce determină plecarea moldovenilor peste hotare, în ultimul timp crește ponderea altor motive care favorizează emigrarea, cum ar fi: obținerea unei educații mai bune (în special, a studiilor universitare sau postuniversitare) sau beneficierea de o infrastructură socială mai calitativă. Deși nu există cifre exacte, se estimează că numărul emigranților moldoveni ar putea constitui un milion de persoane.

Actualul model de creștere economică se bazează pe consumul gospodăriilor, iar remiterile constituie o sursă importantă de finanțare a acestui consum. După câștigurile din exporturile de bunuri și servicii, influxul de remiteri au devenit a doua sursă importantă de venituri pentru economia națională și reprezintă un factor important ce determină dinamica economică a țării.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#saracie #venituri #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.