Moldovenii o duc mai bine ca acum 20 de ani, dar tot săraci lipiți pământului rămân

Pe fundalul unei inflații fără precedent din ultimii 20 ani, am comentat recent că anul acesta veniturile reale ale cetățenilor vor fi mai mici decât anul trecut, iar șocul scăderii este cel mai mare din ultimii 20 ani. Totuși unii au interpretat eronat că în prezent moldovenii trăiesc mai prost decât în 1999. În prezent avem un șoc mai mare decât în 1999, dar veniturile reale ale populației totuși sunt mult mai mari, constată economistul Veaceslav Ioniță.

Ioniță spune că, de exemplu, în 1991 când Republica Moldova a devenit independentă salariul la valoarea zilei de azi constituia 4,174 lei/lunar.

„Către 1993 salariile moldovenilor au atins cota minimă din ultimii 80 ani fiind de doar 1209 lei/lunar. Ca să înțelegeți cum trăiam noi atunci, imaginați-vă suma de 1209 lei, pentru o lună. Și asta salariul mediu. Cel mai prost plătiți salariați primeau aproximativ 350 lei/lunar la valoarea leului de azi”, a punctat economistul.

Unul din patru moldoveni sub pragul sărăciei

Bunăstarea precară a populației se manifestă și printr-un nivel înalt al sărăciei. În prezent, peste ¼ din populația țării trăiește sub pragul sărăciei, iar Republica Moldova are una dintre cele mai înalte rate ale sărăciei printre statele europene

Un studiu al „GfK Purchasing Power Europe 2021” arată că moldovenii înregistrează cel mai mic venit pe cap de locuitor de 1 892 de euro pe cap de locuitor, ceea ce reprezintă mai puțin de 13% din media europeană.

Un milion de moldoveni alungați de sărăcie

Sărăcia care macină Republica Moldova a alungat în străinătate circa un milion de moldoveni. Deși obținerea veniturilor mai mari a rămas principalul factor ce determină plecarea moldovenilor peste hotare, în ultimul timp crește ponderea altor motive care favorizează emigrarea, cum ar fi: obținerea unei educații mai bune (în special, a studiilor universitare sau postuniversitare) sau beneficierea de o infrastructură socială mai calitativă. Deși nu există cifre exacte, se estimează că numărul emigranților moldoveni ar putea constitui un milion de persoane.

Actualul model de creștere economică se bazează pe consumul gospodăriilor, iar remiterile constituie o sursă importantă de finanțare a acestui consum. După câștigurile din exporturile de bunuri și servicii, influxul de remiteri au devenit a doua sursă importantă de venituri pentru economia națională și reprezintă un factor important ce determină dinamica economică a țării.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#saracie #venituri #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile pentru zborurile cu jeturi private au explodat, iar turiștii și rezidenții înstăriți încearcă să părăsească Emiratele Arabe Unite pe rute alternative, după ce atacurile iraniene și închiderea aeroportului din Dubai au provocat haos în regiune, scrie The Guardian.

Potrivit presei internaționale, orașul cunoscut drept un magnet pentru miliardari și turiști este în alertă după ce drone și rachete lansate ca reacție la loviturile SUA și Israel asupra Iranului au avariat aeroportul și au lovit mai multe hoteluri și obiective importante.

Ministerul Apărării al EAU a anunțat că sistemele de apărare continuă să intercepteze rachete și drone, în timp ce autoritățile au decis și închiderea ambasadei din Teheran, pe fondul escaladării conflictului regional.

În lipsa zborurilor comerciale, mulți oameni cu resurse financiare se îndreaptă spre Oman o călătorie de aproximativ patru ore și jumătate cu mașina unde aeroportul din Muscat funcționează, deși cu întârzieri.

Majoritatea curselor comerciale din Muscat spre Europa sunt deja complet rezervate pentru următoarele zile.

Cererea uriașă a împins în sus prețurile pentru avioanele private. Compania JetVip a declarat că un zbor Muscat–Istanbul cu un avion de mici dimensiuni costă acum aproximativ 85.000 de euro, de circa trei ori mai mult decât tariful obișnuit. Locurile pe curse private spre Moscova ajung la circa 20.000 de euro de persoană.

Unele companii de charter spun că disponibilitatea aeronavelor este „extrem de limitată”, în parte din cauza restricțiilor de asigurare și a dificultății de a poziționa avioane în Orientul Mijlociu.

Alți călători aleg varianta unui drum de aproximativ 10 ore până la Riyadh, capitala Arabiei Saudite, al cărei aeroport rămâne operațional. Companii de securitate privată ar fi rezervat flote de SUV-uri pentru a transporta clienți bogați până acolo, de unde sunt organizate zboruri private.

Potrivit brokerilor, un zbor privat din Riyadh spre Europa poate ajunge până la 350.000 de dolari.

Criza a generat controverse și la Roma, după ce ministrul italian al apărării, Guido Crosetto, a revenit în țară cu un avion guvernamental, în timp ce sute de italieni au rămas blocați în Dubai. Oficialul a declarat că și-a plătit singur zborul și că situația sa nu este prioritară comparativ cu problemele de securitate.

Pentru cei mai mulți vizitatori, plecarea nu este o opțiune. Autoritățile turistice din Dubai au cerut hotelurilor să nu evacueze turiștii afectați de anulările masive de zboruri și să le prelungească șederea în aceleași condiții.

Cu toate acestea, unii turiști ruși au reclamat online că li s-ar fi cerut să plătească suplimentar sau să părăsească hotelurile.

Situația este complicată și pe mare: cel puțin șase nave de croazieră, fiecare cu mii de pasageri, sunt ancorate în apropierea porturilor din Golf, după perturbările provocate de atacurile cu drone. Unii pasageri au relatat că li s-a cerut să rămână în cabine.

Incertitudinea persistă și la aeroportul Zayed din Abu Dhabi, unde informațiile despre reluarea zborurilor sunt contradictorii, deși cel puțin o cursă spre Londra a decolat luni.