Moldovenii o duc mai bine ca acum 20 de ani, dar tot săraci lipiți pământului rămân

Pe fundalul unei inflații fără precedent din ultimii 20 ani, am comentat recent că anul acesta veniturile reale ale cetățenilor vor fi mai mici decât anul trecut, iar șocul scăderii este cel mai mare din ultimii 20 ani. Totuși unii au interpretat eronat că în prezent moldovenii trăiesc mai prost decât în 1999. În prezent avem un șoc mai mare decât în 1999, dar veniturile reale ale populației totuși sunt mult mai mari, constată economistul Veaceslav Ioniță.

Ioniță spune că, de exemplu, în 1991 când Republica Moldova a devenit independentă salariul la valoarea zilei de azi constituia 4,174 lei/lunar.

„Către 1993 salariile moldovenilor au atins cota minimă din ultimii 80 ani fiind de doar 1209 lei/lunar. Ca să înțelegeți cum trăiam noi atunci, imaginați-vă suma de 1209 lei, pentru o lună. Și asta salariul mediu. Cel mai prost plătiți salariați primeau aproximativ 350 lei/lunar la valoarea leului de azi”, a punctat economistul.

Unul din patru moldoveni sub pragul sărăciei

Bunăstarea precară a populației se manifestă și printr-un nivel înalt al sărăciei. În prezent, peste ¼ din populația țării trăiește sub pragul sărăciei, iar Republica Moldova are una dintre cele mai înalte rate ale sărăciei printre statele europene

Un studiu al „GfK Purchasing Power Europe 2021” arată că moldovenii înregistrează cel mai mic venit pe cap de locuitor de 1 892 de euro pe cap de locuitor, ceea ce reprezintă mai puțin de 13% din media europeană.

Un milion de moldoveni alungați de sărăcie

Sărăcia care macină Republica Moldova a alungat în străinătate circa un milion de moldoveni. Deși obținerea veniturilor mai mari a rămas principalul factor ce determină plecarea moldovenilor peste hotare, în ultimul timp crește ponderea altor motive care favorizează emigrarea, cum ar fi: obținerea unei educații mai bune (în special, a studiilor universitare sau postuniversitare) sau beneficierea de o infrastructură socială mai calitativă. Deși nu există cifre exacte, se estimează că numărul emigranților moldoveni ar putea constitui un milion de persoane.

Actualul model de creștere economică se bazează pe consumul gospodăriilor, iar remiterile constituie o sursă importantă de finanțare a acestui consum. După câștigurile din exporturile de bunuri și servicii, influxul de remiteri au devenit a doua sursă importantă de venituri pentru economia națională și reprezintă un factor important ce determină dinamica economică a țării.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#saracie #venituri #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Depozitele bancare au crescut puternic la începutul anului. În luna ianuarie 2026, depozitele noi atrase în Republica Moldova au constituit 24 746 milioane lei, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei. Cea mai mare parte a banilor a provenit de la mediul de afaceri, care a asigurat 68,2% din total, în timp ce persoanele fizice au contribuit cu 31,8%.

În sectorul corporativ, companiile au preferat în mod covârșitor depozitele la vedere. Acestea au fost plasate în lei la o rată medie de 2,34%, în volum de 13 033 milioane lei, iar în valută la 0,93%, însumând 3 295 milioane lei. Depozitele la termen ale mediului de afaceri au fost mult mai reduse, fiind constituite în lei la o dobândă medie de 3,77%, în volum de 443 milioane lei, și în valută la 2,04%, în volum de 117 milioane lei.

Pe segmentul populației, depozitele la vedere au fost remunerate modest, cu o rată medie de 0,88% în lei, pentru un volum de 4 802 milioane lei, și de 0,91% în valută, pentru 57 milioane lei. În schimb, depozitele la termen au oferit randamente mai atractive. Persoanele fizice au constituit depozite la termen în lei la o dobândă medie de 5,37%, în volum de 2 168 milioane lei, iar în valută la 1,31%, însumând 829 milioane lei.

Structura pe maturități arată că, în cazul depozitelor la termen în lei ale populației, cele mai mari sume au fost plasate pe intervale de 6–12 luni și 2–5 ani, cu rate în jur de 5–6%. În valută, preferința s-a concentrat pe maturități de până la 6 luni și pe segmentul 2–5 ani, însă la dobânzi considerabil mai mici.