Moldovenii preferă internetul mobil. Creștere de 27% în trimestrul trei

În perioada iulie-septembrie a anului 2022, traficul de Internet mobil în bandă largă (în baza tehnologiilor 3G, 4G și prin acces dedicat) a crescut cu 27,3% față de aceeași perioadă a 2021, anunță Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei a Republicii Moldova (ANRCETI). Potrivit informațiilor, cei mai mulți dintre moldoveni au accesat internetul prin intermediul smartphone-ului.

Astfel, în perioada menționată, traficul de Internet mobil în bandă largă a constituit peste 67,7 milioane GB.

Creștere se datorează majorării de peste 41,4% a traficului generat prin intermediul smartphone-urilor, care a totalizat un volum de 54,2 milioane GB, în timp ce traficul generat de utilizatorii de Internet mobil prin acces dedicat a scăzut cu 9,2% și a însumat 13,5 mil. GB. Un utilizator care a accesat Internetul mobil de pe smartphone a generat în medie un trafic lunar (AUPU) de 6,6 GB (+29,1%), iar un utilizator care a folosit accesul dedicat la Internet mobil – un AUPU de 34,2 GB (+18,6%).

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Conform datelor prezentate de cei trei furnizori de reţele şi servicii de comunicaţii mobile (Orange Moldova, Moldcell şi Moldtelecom), numărul total al utilizatorilor care au accesat Internetul mobil în bandă largă a crescut, față de finalul anului 2021, cu 8,7% și a constituit puțin peste 2,9 mil., al celor ce au accesat Internetul mobil dedicat a scăzut cu 11,6% și au însumat 129,8 mii, iar numărul utilizatorilor M2M a crescut cu 8,5% și au constituit 56,5 mii. În același timp, numărul utilizatorilor care au accesat Internetul mobil în baza tehnologiei 4G a înregistrat o creștere de 14,8% și a atins cifra de 2,3 mil.. Urmare a acestei evoluții, rata de penetrare a serviciilor de acces la Internet mobil în bandă largă, raportată la 100 de locuitori, a crescut cu 9,9 puncte procentuale, ajungând la 112,3%.

În rezultatul creșterii numărului de utilizatori și a traficului generat de aceștia, volumul total al vânzărilor de servicii de acces la Internet mobil în bandă largă s-a majorat, față de perioada similară a anului trecut, cu 2,6% și a însumat circa 347,7 mil. lei. În consecință, venitul mediu lunar per utilizator (ARPU) de Internet mobil a scăzut cu 3,2% și a alcătuit 37,8 lei.

Cotele de piaţă, în funcţie de venituri, ale celor trei furnizori de servicii de acces la Internet mobil în bandă:

Orange Moldova – 58,5%;
Moldcell – 37%;
Moldtelecom – 4,5%.

#moldcell #internet mobil #orange #moldtelecom #smartphone

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.