Moldovenii preferă să viziteze cetăți și mănăstiri! Rezultatele studiului „Percepția ofertei turistice locale 2021”

26 Nov. 2021, 09:00
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
26 Nov. 2021, 09:00 // Au Bani //  MD Bani

Rezultatele studiului „Percepția ofertei turistice locale 2021” lansat de Agenția de Investiții Invest Moldova în cadrul proiectului #Neampornit și realizat de Magenta Consulting arată că moldovenii preferă să viziteze cetăți și mănăstiri. Studiul a fost realizat cu scopul de a promova turismul intern și de a mări fluxul de vizitatori la atracțiile turistice din Republica Moldova.

Rezultatele studiului arată că 67% dintre moldoveni preferă să viziteze cetățile și mănăstirile din Moldova. Alte 59 % preferă odihna în natură. Excursiile cu barca pe Nistru sunt preferate de 51 %. Excursiile la vinării și crame sunt solicitate de 44 de procente, iar odihna în baze de odihnă de 46 la sută.

De asemenea, cercetarea mai arată că că 70 % din respondenți consideră că 1000 de lei este o sumă potrivită pentru a cheltui într-o zi de turism în Moldova. În același timp, participanții la sondaje consideră că antreprenorii din domeniul turismului ar trebui să revadă prețurile pentru anumite servicii, iar promovarea atracțiilor ar trebui să fie mai activă.

Cele mai des întâlnite bariere pentru turiștii locali sunt prețurile exagerate și necunoașterea locurilor turistice din Republica Moldova.

Un alt aspect identificat la sfârșitul studiului, unul din trei moldoveni aparține unei tipologii de turiști mai conservatoare, care evită riscul de a încerca ceva nou și oferă preferință confortului, lucrurilor cunoscute și asigurării unei vacanțe care decurge conform așteptărilor. O pătrime dintre respondenți face parte din segmentul numit Allocentric care caută să exploreze locuri și experiențe noi. Acest segment preferă mai mult vacanțele active și primește plăcere să cunoască oameni noi / localnici.

 

Realitatea Live

22 Ian. 2026, 16:28
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
22 Ian. 2026, 16:28 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!