Moldovenii preferă să viziteze cetăți și mănăstiri! Rezultatele studiului „Percepția ofertei turistice locale 2021”

26 Nov. 2021, 09:00
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
26 Nov. 2021, 09:00 // Au Bani //  MD Bani

Rezultatele studiului „Percepția ofertei turistice locale 2021” lansat de Agenția de Investiții Invest Moldova în cadrul proiectului #Neampornit și realizat de Magenta Consulting arată că moldovenii preferă să viziteze cetăți și mănăstiri. Studiul a fost realizat cu scopul de a promova turismul intern și de a mări fluxul de vizitatori la atracțiile turistice din Republica Moldova.

Rezultatele studiului arată că 67% dintre moldoveni preferă să viziteze cetățile și mănăstirile din Moldova. Alte 59 % preferă odihna în natură. Excursiile cu barca pe Nistru sunt preferate de 51 %. Excursiile la vinării și crame sunt solicitate de 44 de procente, iar odihna în baze de odihnă de 46 la sută.

De asemenea, cercetarea mai arată că că 70 % din respondenți consideră că 1000 de lei este o sumă potrivită pentru a cheltui într-o zi de turism în Moldova. În același timp, participanții la sondaje consideră că antreprenorii din domeniul turismului ar trebui să revadă prețurile pentru anumite servicii, iar promovarea atracțiilor ar trebui să fie mai activă.

Cele mai des întâlnite bariere pentru turiștii locali sunt prețurile exagerate și necunoașterea locurilor turistice din Republica Moldova.

Un alt aspect identificat la sfârșitul studiului, unul din trei moldoveni aparține unei tipologii de turiști mai conservatoare, care evită riscul de a încerca ceva nou și oferă preferință confortului, lucrurilor cunoscute și asigurării unei vacanțe care decurge conform așteptărilor. O pătrime dintre respondenți face parte din segmentul numit Allocentric care caută să exploreze locuri și experiențe noi. Acest segment preferă mai mult vacanțele active și primește plăcere să cunoască oameni noi / localnici.

 

Realitatea Live

27 Feb. 2026, 14:32
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
27 Feb. 2026, 14:32 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța (APM) intenționează să acopere costurile preluării operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești — ICS Danube Logistics — prin atragerea de la acționari a 281,6 milioane de lei, potrivit unor surse din Ministerul Transporturilor citate de Profit.ro.

Operațiunea, care ar urma să fie discutată la sfârșitul lunii martie, prevede emiterea de noi acțiuni și majorarea capitalului social al companiei de la 323,3 milioane lei la 604,94 milioane lei.

APM este controlată de Ministerul Transporturilor din România (80%) și de Fondul Proprietatea (20%).

Potrivit datelor prezentate anterior, APM a depus o ofertă angajantă de aproximativ 62 milioane de dolari pentru achiziția ICS Danube Logistics, companie al cărei acționar unic este Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Pe lângă prețul de preluare, compania românească și-a asumat prin ofertă investiții suplimentare de minimum 28 milioane de dolari în dezvoltarea Portului Giurgiulești.

La un curs de 4,32 lei/dolar, infuzia totală de capital planificată la APM ar ajunge la circa 65,2 milioane de dolari, dacă acționarii vor subscrie integral noile acțiuni.

Procesul de achiziție nu este însă lipsit de controverse. La mijlocul anului trecut, Fondul Proprietatea a cerut în instanță anularea deciziei acționarilor APM din 19 iunie 2025, prin care era aprobată achiziția integrală a portului Giurgiulești.

Dosarul se află pe rolul instanței, iar următorul termen de judecată este programat pentru mijlocul lunii aprilie.

Administrația Porturilor Maritime Constanța este instituție aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și administrează portul Constanța (zonele Constanța, Midia și Mangalia), precum și portul turistic Tomis.

În 2024, compania a raportat o cifră de afaceri de 479,38 milioane lei (minus 13% față de 2023) și un profit net de 256,31 milioane lei, în creștere cu 31%.

Preluarea Portului Giurgiulești este considerată o mișcare strategică cu implicații majore pentru logistica regională de la Dunăre și Marea Neagră.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!