Moldovenii și cerințele financiare: Cât de mult ar trebui să câștige pentru a fi fericiți

Moldovenii au exprimat o gamă largă de nevoi financiare lunare pentru a atinge starea de fericire. 23,6% dintre respondenți, în special pensionarii cu venituri mai reduse, au menționat că le-ar fi suficienți între 5 și 10 mii de lei lunar. Alți 20,3% au menționat că ar avea nevoie de 10-15 mii de lei, în timp ce 18,4% au indicat suma de 15-20 mii de lei, a declarat economistul Veaceslav Ioniță care a prezentat rezultatele unui sondaj de opinie realizat în luna mai 2024 de către CBS Research, comandat de IDIS „Viitorul”, privind așteptările financiare ale moldovenilor pentru a se considera fericiți.

Potrivit analizei pe diferite categorii demografice, bărbații au menționat că ar avea nevoie de aproximativ 18 mii de lei lunar pentru a fi fericiți, în timp ce femeile au menționat o medie de 14900 de lei lunar, reflectând o diferență de aproximativ 20%. Media națională a cerințelor financiare pentru starea de fericire a fost estimată la 16300 de lei lunar.

Pe categorii de vârstă, tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani au menționat cel mai mare nivel de nevoie financiară lunară, aproximativ 18700 de lei, în timp ce cei cu vârste între 30 și 44 de ani au indicat o medie de 20600 de lei lunar.

După locul de trai, respondenții din mediul urban au declarat că ar avea nevoie de aproximativ 19 mii de lei lunar pentru a se simți fericiți, în timp ce cei din mediul rural au menționat o necesitate de aproximativ 14 mii de lei lunar.

În funcție de nivelul de educație, cei cu studii superioare au exprimat cea mai mare așteptare financiară, de aproximativ 20500 de lei lunar, cu aproximativ 30% mai mult față de ceilalți respondenți.

Referitor la nivelul salariilor care ar opri migrația, în 2024, respondenții au indicat că un salariu de aproximativ 17500 de lei lunar i-ar determina să rămână în țară, reflectând o apropiere semnificativă față de așteptările salariale exprimate în 2017, care erau de două ori mai mari decât salariile reale de atunci.

Expertul a subliniat și discrepanțele semnificative între salariile medii în Republica Moldova și în zona euro de-a lungul anilor, arătând o tendință de convergență lentă, dar constantă, a salariilor moldovenești spre nivelurile europene.

În concluzie, sondajul a evidențiat că, deși salariile în Moldova au crescut în ultimii ani, migrația rămâne o problemă majoră, mai ales în rândul tinerilor, indiferent de nivelul salariilor locale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fericire #salariu #bani #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.

#restanțel la subvenții #subvenții în agricultură #AIPA