Moldovenii și cerințele financiare: Cât de mult ar trebui să câștige pentru a fi fericiți

Moldovenii au exprimat o gamă largă de nevoi financiare lunare pentru a atinge starea de fericire. 23,6% dintre respondenți, în special pensionarii cu venituri mai reduse, au menționat că le-ar fi suficienți între 5 și 10 mii de lei lunar. Alți 20,3% au menționat că ar avea nevoie de 10-15 mii de lei, în timp ce 18,4% au indicat suma de 15-20 mii de lei, a declarat economistul Veaceslav Ioniță care a prezentat rezultatele unui sondaj de opinie realizat în luna mai 2024 de către CBS Research, comandat de IDIS „Viitorul”, privind așteptările financiare ale moldovenilor pentru a se considera fericiți.

Potrivit analizei pe diferite categorii demografice, bărbații au menționat că ar avea nevoie de aproximativ 18 mii de lei lunar pentru a fi fericiți, în timp ce femeile au menționat o medie de 14900 de lei lunar, reflectând o diferență de aproximativ 20%. Media națională a cerințelor financiare pentru starea de fericire a fost estimată la 16300 de lei lunar.

Pe categorii de vârstă, tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani au menționat cel mai mare nivel de nevoie financiară lunară, aproximativ 18700 de lei, în timp ce cei cu vârste între 30 și 44 de ani au indicat o medie de 20600 de lei lunar.

După locul de trai, respondenții din mediul urban au declarat că ar avea nevoie de aproximativ 19 mii de lei lunar pentru a se simți fericiți, în timp ce cei din mediul rural au menționat o necesitate de aproximativ 14 mii de lei lunar.

În funcție de nivelul de educație, cei cu studii superioare au exprimat cea mai mare așteptare financiară, de aproximativ 20500 de lei lunar, cu aproximativ 30% mai mult față de ceilalți respondenți.

Referitor la nivelul salariilor care ar opri migrația, în 2024, respondenții au indicat că un salariu de aproximativ 17500 de lei lunar i-ar determina să rămână în țară, reflectând o apropiere semnificativă față de așteptările salariale exprimate în 2017, care erau de două ori mai mari decât salariile reale de atunci.

Expertul a subliniat și discrepanțele semnificative între salariile medii în Republica Moldova și în zona euro de-a lungul anilor, arătând o tendință de convergență lentă, dar constantă, a salariilor moldovenești spre nivelurile europene.

În concluzie, sondajul a evidențiat că, deși salariile în Moldova au crescut în ultimii ani, migrația rămâne o problemă majoră, mai ales în rândul tinerilor, indiferent de nivelul salariilor locale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fericire #salariu #bani #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.