Moldovenii și cerințele financiare: Cât de mult ar trebui să câștige pentru a fi fericiți

Moldovenii au exprimat o gamă largă de nevoi financiare lunare pentru a atinge starea de fericire. 23,6% dintre respondenți, în special pensionarii cu venituri mai reduse, au menționat că le-ar fi suficienți între 5 și 10 mii de lei lunar. Alți 20,3% au menționat că ar avea nevoie de 10-15 mii de lei, în timp ce 18,4% au indicat suma de 15-20 mii de lei, a declarat economistul Veaceslav Ioniță care a prezentat rezultatele unui sondaj de opinie realizat în luna mai 2024 de către CBS Research, comandat de IDIS „Viitorul”, privind așteptările financiare ale moldovenilor pentru a se considera fericiți.

Potrivit analizei pe diferite categorii demografice, bărbații au menționat că ar avea nevoie de aproximativ 18 mii de lei lunar pentru a fi fericiți, în timp ce femeile au menționat o medie de 14900 de lei lunar, reflectând o diferență de aproximativ 20%. Media națională a cerințelor financiare pentru starea de fericire a fost estimată la 16300 de lei lunar.

Pe categorii de vârstă, tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani au menționat cel mai mare nivel de nevoie financiară lunară, aproximativ 18700 de lei, în timp ce cei cu vârste între 30 și 44 de ani au indicat o medie de 20600 de lei lunar.

După locul de trai, respondenții din mediul urban au declarat că ar avea nevoie de aproximativ 19 mii de lei lunar pentru a se simți fericiți, în timp ce cei din mediul rural au menționat o necesitate de aproximativ 14 mii de lei lunar.

În funcție de nivelul de educație, cei cu studii superioare au exprimat cea mai mare așteptare financiară, de aproximativ 20500 de lei lunar, cu aproximativ 30% mai mult față de ceilalți respondenți.

Referitor la nivelul salariilor care ar opri migrația, în 2024, respondenții au indicat că un salariu de aproximativ 17500 de lei lunar i-ar determina să rămână în țară, reflectând o apropiere semnificativă față de așteptările salariale exprimate în 2017, care erau de două ori mai mari decât salariile reale de atunci.

Expertul a subliniat și discrepanțele semnificative între salariile medii în Republica Moldova și în zona euro de-a lungul anilor, arătând o tendință de convergență lentă, dar constantă, a salariilor moldovenești spre nivelurile europene.

În concluzie, sondajul a evidențiat că, deși salariile în Moldova au crescut în ultimii ani, migrația rămâne o problemă majoră, mai ales în rândul tinerilor, indiferent de nivelul salariilor locale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fericire #salariu #bani #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.