Moneda europeană se clatină: euro scade la minimul ultimilor doi ani

Euro a atins cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani, pe fondul speculaţiilor că Banca Centrală Europeană (BCE) va trebui să reducă semnificativ ratele dobânzilor pentru a sprijini economia zonei euro, scrie Bloomberg.

Moneda unică europeană a pierdut peste 1%, ajungând la 1,0335 dolari, cel mai jos nivel înregistrat din noiembrie 2022. Aceasta a urmat publicării unor date care arată o contracţie economică mai severă decât se aştepta în cele mai mari două economii ale Uniunii Europene. Probabilitatea ca BCE să reducă ratele dobânzilor cu jumătate de punct procentual luna viitoare a crescut la peste 50%, faţă de aproximativ 15% cu doar o zi înainte.

În ultimele trei luni, euro s-a numărat printre cele mai slabe valute din cadrul Grupului celor 10, pe măsură ce perspectivele economice din Europa s-au deteriorat. Pe lângă slăbiciunea economică, comercianţii iau în calcul riscul unor posibile tarife vamale dure impuse de Donald Trump, ceea ce amplifică speculaţiile că euro ar putea scădea până la paritate cu dolarul.

„Euro se confruntă cu o presiune imensă”, a declarat Kristoffer Kjaer Lomholt, şeful cercetării pe pieţele valutare la Danske Bank. „Rapoartele PMI provoacă îngrijorări majore legate de perspectivele ciclice ale economiei zonei euro şi, implicit, de deciziile BCE privind relaxarea monetară”, a adăugat acesta.

Datele recente evidenţiază dificultăţile cu care se confruntă oficialii BCE, care trebuie să decidă luna viitoare dacă e necesar să accelereze măsurile de relaxare monetară, în contextul unei economii tot mai fragile. În contrast, economia SUA pare mai robustă, fiind sprijinită de promisiunile lui Trump de reducere a impozitelor, care au determinat pieţele să prognozeze o creştere economică mai puternică în anii următori.

„Aceste rezultate PMI confirmă diferenţele majore dintre perspectivele de creştere ale SUA şi ale Europei, diferenţe care au fost evidente atât înainte, cât şi după alegeri”, a explicat Jordan Rochester, şeful strategiei macroeconomice la Mizuho International.

Obligaţiunile germane pe doi ani au înregistrat creşteri semnificative, randamentul acestora scăzând cu 13 puncte de bază, ajungând la 1,98%, cel mai scăzut nivel din 2022. În acelaşi timp, traderii estimează că reducerile ratelor dobânzilor ar putea totaliza aproximativ 150 de puncte de bază până anul viitor.

Piaţa opţiunilor sugerează că euro îşi va continua pierderile până la sfârşitul anului. În prezent, protejarea împotriva scăderii monedei comune implică cea mai mare primă din ultimele cinci luni.

Un alt factor care afectează euro este scăderea indicatorilor de activitate economică din zona euro. Indicele compozit PMI al S&P Global a coborât la 48,1 în noiembrie, de la 50 în luna precedentă, indicând o revenire în zona de contracţie economică. Această scădere neaşteptată, mai ales în sectorul serviciilor, marchează prima contracţie din ianuarie şi subliniază gravitatea situaţiei economice a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#nivel #euro #scadere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.