Motiv de îngrijorare pentru Moldova. Sprijinul Occidentului pentru Ucraina a scăzut abrupt

Dinamica sprijinului pentru Ucraina a încetinit, cu o scădere de aproape 90% înregistrată, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, potrivit unui studiu realizat de Institutul Kiel pentru Economia Mondială pe 7 decembrie.

A existat o scădere accentuată a volumului de ajutor nou pentru Ucraina împotriva agresiunii ruse, totalizând doar 2,11 miliarde euro – o scădere de 87% față de 2022 și marcând cel mai scăzut nivel de la ianuarie 2022.

Ucraina așteaptă avioanele F-16

Ucraina se bazează acum tot mai mult pe un grup de bază de donatori, cum ar fi SUA, Germania și țările nordice și est-europene, care continuă să promită și să livreze atât ajutor financiar, cât și armament important, cum ar fi avioanele de luptă F-16, arată studiul.

Rezultatele ultimei actualizări a Trackerului de sprijin pentru Ucraina, care acoperă angajamentele până la 31 octombrie, demonstrează că predicțiile privind ajutorul viitor sunt greu de estimat, din cauza aprobării în așteptare a celui mai mare angajament de ajutor din partea Uniunii Europene și a scăderii ajutorului din partea SUA.

Doar 20 din 42 de țări donatoare au furnizat noi pachete de ajutor în ultimele trei luni, cea mai puțin activă perioadă de la începutul războiului, cu angajamente minime din partea UE și a SUA, au spus analiștii Kiel, potrivit Yahoo News.

Ucraina ar putea pierde războiul

Directorul centrului de cercetare al Institutului Kiel, Christoph Trebesch, a atras atenția asupra atitudinii ezitante a donatorilor în ultimele luni.

El și-a exprimat speranța că UE va trece în cele din urmă pachetul său de sprijin de 50 de miliarde euro, anunțat de mult timp, având în vedere incertitudinea privind ajutorul suplimentar din partea SUA.

Grupul principal de donatori activi pentru Ucraina include țări europene individuale și țări NATO, cum ar fi Canada și Regatul Unit, cu Danemarca, Germania și Norvegia, care au furnizat asistență militară semnificativă în ultimele trei luni, ca parte a programelor lor multianuale anterior angajate.

În cazul în care Ucraina pierde războiul, pericolul pentru Republica Moldova este iminent. Moscova va răsturna guvernarea pro europeană și va instala una docilă Kremlinului.

SUA rămân cel mai mare donator, dar Germania se apropie rapid

Țările UE depășesc acum SUA în ceea ce privește ajutorul militar, în special Germania și țările nordice, contribuind la o schimbare către ajutorul militar printre primele zece țări donatoare – reprezentând 58% din ajutorul total la 31 octombrie. Statele Unite rămân cel mai mare donator militar, dar Germania se apropie rapid, cu angajamente militare totale care depășesc 17 miliarde euro.

„Observăm în general o schimbare ulterioară către ajutorul militar, în special în modelele de ajutor bilateral”, a spus Trebesch.

Din totalul de 25 de miliarde euro în angajamente de arme grele (ian. 2022 – oct. 2023), SUA reprezintă 43% din valoarea totală, în timp ce toate țările și instituțiile UE împreună reprezintă 47%, cu restul provenind de la diverși alți donatori, în special Regatul Unit și Canada.

Noile promisiuni din partea Germaniei și a țărilor nordice includ furnizarea de noi sisteme de apărare aeriană Patriot și IRIS-T din Germania și 19 avioane de luptă F-16 din Danemarca, ca parte a unei coaliții aeriene comune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#arme #razboi #sustinere #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai multe decizii care vizează mediul de afaceri au fost aprobate în cadrul ședinței de astăzi a Guvernului, inclusiv aplicarea etapizată a TVA și accizelor pentru anumite mărfuri introduse în Republica Moldova de operatorii economici cu sediul în regiunea transnistreană.

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, Sergiu Harea, a reiterat, în cadrul intervenției sale, importanța asigurării unui mecanism clar și funcțional de aplicare a noilor prevederi, inclusiv prin soluționarea aspectelor practice cu care se confruntă agenții economici din regiune.

Sergiu Harea a menționat că aceste subiecte au fost discutate anterior, în mod direct, cu reprezentanții mediului de afaceri din stânga Nistrului, pe platforma CCI a RM. La 14 august 2026, Camera a organizat o ședință de lucru cu participarea agenților economici din stânga Nistrului, în cadrul căreia au fost examinate aspecte ce țin de înregistrarea întreprinderilor, aplicarea legislației fiscale și procedurile vamale.

În acest context, președintele CCI a RM a reiterat necesitatea identificării unei soluții care să permită agenților economici din regiunea transnistreană să își deschidă conturi bancare și să poată achita impozitele și taxele la bugetul de stat.

Potrivit deciziei aprobate de Guvern, aplicarea TVA și a accizelor va avea loc etapizat. Începând cu 1 septembrie 2026, prevederile vor viza, între altele, băuturile alcoolice, produsele din tutun și cu nicotină, parfumurile, articolele pirotehnice, blănurile, bijuteriile și pietrele prețioase, precum și anumite mijloace de transport.

Pentru alte categorii, inclusiv unele materii prime și produse petroliere, mecanismul va fi aplicat de la 1 ianuarie 2027, iar pentru gazele naturale, energia electrică, aparatele telefonice și computere – de la 1 aprilie 2027.

Obiectivul stabilit este ca, până în anul 2030, regimul fiscal general să fie aplicat integral mărfurilor importate de operatorii economici din regiunea transnistreană, în condiții egale cu cele aplicabile agenților economici din întreaga țară.

O altă decizie a Guvernului se referă la avizul asupra proiectului de lege privind licențierea provizorie a importului de culturi cerealiere și oleaginoase. Scopul proiectului este de a minimiza riscul producerii unui prejudiciu economic fermierilor din Republica Moldova, determinat de creșterea costurilor de producție, reducerea prețurilor la cereale sub nivelul rentabilității și eventuala majorare a importurilor de cereale și semințe oleaginoase din Ucraina.

Guvernul a susținut proiectul de lege, cu luarea în considerare de către autor a rezervelor și observațiilor formulate în aviz și cu condiția stabilirii unui termen de aplicare a regimului de licențiere până la 31 octombrie 2026, fără posibilitatea extinderii acestuia.

În acest context, Sergiu Harea a reiterat importanța susținerii producătorilor autohtoni prin mecanisme eficiente, care să sprijine activitatea antreprenorilor, fără a crea bariere pentru alte ramuri din industrie sau restricții netarifare în comerțul internațional.