Motiv de îngrijorare pentru Moldova. Sprijinul Occidentului pentru Ucraina a scăzut abrupt

Dinamica sprijinului pentru Ucraina a încetinit, cu o scădere de aproape 90% înregistrată, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, potrivit unui studiu realizat de Institutul Kiel pentru Economia Mondială pe 7 decembrie.

A existat o scădere accentuată a volumului de ajutor nou pentru Ucraina împotriva agresiunii ruse, totalizând doar 2,11 miliarde euro – o scădere de 87% față de 2022 și marcând cel mai scăzut nivel de la ianuarie 2022.

Ucraina așteaptă avioanele F-16

Ucraina se bazează acum tot mai mult pe un grup de bază de donatori, cum ar fi SUA, Germania și țările nordice și est-europene, care continuă să promită și să livreze atât ajutor financiar, cât și armament important, cum ar fi avioanele de luptă F-16, arată studiul.

Rezultatele ultimei actualizări a Trackerului de sprijin pentru Ucraina, care acoperă angajamentele până la 31 octombrie, demonstrează că predicțiile privind ajutorul viitor sunt greu de estimat, din cauza aprobării în așteptare a celui mai mare angajament de ajutor din partea Uniunii Europene și a scăderii ajutorului din partea SUA.

Doar 20 din 42 de țări donatoare au furnizat noi pachete de ajutor în ultimele trei luni, cea mai puțin activă perioadă de la începutul războiului, cu angajamente minime din partea UE și a SUA, au spus analiștii Kiel, potrivit Yahoo News.

Ucraina ar putea pierde războiul

Directorul centrului de cercetare al Institutului Kiel, Christoph Trebesch, a atras atenția asupra atitudinii ezitante a donatorilor în ultimele luni.

El și-a exprimat speranța că UE va trece în cele din urmă pachetul său de sprijin de 50 de miliarde euro, anunțat de mult timp, având în vedere incertitudinea privind ajutorul suplimentar din partea SUA.

Grupul principal de donatori activi pentru Ucraina include țări europene individuale și țări NATO, cum ar fi Canada și Regatul Unit, cu Danemarca, Germania și Norvegia, care au furnizat asistență militară semnificativă în ultimele trei luni, ca parte a programelor lor multianuale anterior angajate.

În cazul în care Ucraina pierde războiul, pericolul pentru Republica Moldova este iminent. Moscova va răsturna guvernarea pro europeană și va instala una docilă Kremlinului.

SUA rămân cel mai mare donator, dar Germania se apropie rapid

Țările UE depășesc acum SUA în ceea ce privește ajutorul militar, în special Germania și țările nordice, contribuind la o schimbare către ajutorul militar printre primele zece țări donatoare – reprezentând 58% din ajutorul total la 31 octombrie. Statele Unite rămân cel mai mare donator militar, dar Germania se apropie rapid, cu angajamente militare totale care depășesc 17 miliarde euro.

„Observăm în general o schimbare ulterioară către ajutorul militar, în special în modelele de ajutor bilateral”, a spus Trebesch.

Din totalul de 25 de miliarde euro în angajamente de arme grele (ian. 2022 – oct. 2023), SUA reprezintă 43% din valoarea totală, în timp ce toate țările și instituțiile UE împreună reprezintă 47%, cu restul provenind de la diverși alți donatori, în special Regatul Unit și Canada.

Noile promisiuni din partea Germaniei și a țărilor nordice includ furnizarea de noi sisteme de apărare aeriană Patriot și IRIS-T din Germania și 19 avioane de luptă F-16 din Danemarca, ca parte a unei coaliții aeriene comune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#arme #razboi #sustinere #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul condus de Vasile Tofan a obținut nota 2,9 din 10 pentru primele 100 de zile de activitate, potrivit unui raport alternativ prezentat de Mișcarea Civică „Construim Încredere”. Autorii susțin că executivul a înregistrat puține rezultate verificabile și că există un decalaj important între angajamentele asumate și măsurile realizate.

Raportul a fost prezentat de fondatoarea mișcării, Olesea Stamate, în cadrul unei conferințe de presă la IPN. Evaluarea a fost făcută prin compararea prevederilor Programului de guvernare „Economie europeană, stat eficient” și a discursului de învestire cu actele adoptate și datele disponibile public. Reprezentanții mișcării precizează că nota este o apreciere civică argumentată, nu o măsurătoare statistică.

Potrivit Olesei Stamate, din cele 13 angajamente analizate, nouă aveau termen de realizare în primele 100 de zile. Unul singur a fost considerat îndeplinit integral – adoptarea politicii fiscale pentru 2027. Totuși, autorii raportului menționează că proiectul a fost preluat de la Guvernul precedent într-o etapă avansată.

Alte trei angajamente au fost realizate parțial, iar două au fost doar inițiate. Printre acestea se numără inventarierea barierelor administrative, dereglementarea și elaborarea portofoliului proiectelor prioritare. Deși Guvernul a prezentat 19 proiecte strategice pe 29 octombrie, raportul nu identifică documente care să confirme aprobarea portofoliului promis.

Un angajament important rămas nerealizat vizează punerea în exploatare a liniei electrice Vulcănești-Chișinău până la 31 august 2026. Reprezentanții mișcării recunosc că proiectul și dificultățile întâmpinate existau înainte de mandatul actualului executiv, însă subliniază că termenul a fost asumat explicit de Guvernul Tofan.

Raportul atrage atenția și asupra evoluțiilor economice. Potrivit datelor prezentate de autori, inflația anuală a crescut de la 6,51% în iunie la 8,60% în septembrie, iar tariful la gazele naturale pentru consumatorii casnici a crescut cumulat cu aproximativ 81% în septembrie și octombrie.

Autorii susțin că eficiența compensațiilor acordate populației nu poate fi demonstrată în lipsa unor date clare despre plățile efectuate și facturile achitate de consumatori. În același timp, datoria de stat a crescut de la 142,79 miliarde de lei la sfârșitul lunii iunie la 150,36 miliarde de lei la sfârșitul lunii septembrie.

Critici sunt formulate și la adresa politicii fiscale pentru 2027. Potrivit raportului, aproximativ 84% din veniturile suplimentare estimate ar urma să provină din TVA și accize. Mișcarea cere publicarea unor simulări care să arate impactul măsurilor asupra diferitelor categorii de gospodării.

O altă problemă semnalată este reforma administrației publice locale. Reprezentanții „Construim Încredere” consideră că noua configurație teritorială a fost promovată înainte de clarificarea competențelor, resurselor financiare și impactului asupra comunităților. Aceștia cer revizuirea proiectului, o analiză de impact și consultări reale cu autoritățile locale.

Raportul mai semnalează lipsa transparenței în evaluarea activității miniștrilor și monitorizarea angajamentelor de integrare europeană. Olesea Stamate solicită Guvernului să publice planul de acțiuni, responsabilitățile fiecărui ministru, rezultatele obținute, sursele de finanțare și termenele restante.

Solicitat de IPN pentru o reacție, serviciul de presă al Guvernului nu a răspuns deocamdată. Premierul Vasile Tofan urmează să prezinte joi bilanțul primelor 100 de zile de activitate ale echipei sale.