Motiv de îngrijorare pentru Moldova. Sprijinul Occidentului pentru Ucraina a scăzut abrupt

Dinamica sprijinului pentru Ucraina a încetinit, cu o scădere de aproape 90% înregistrată, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, potrivit unui studiu realizat de Institutul Kiel pentru Economia Mondială pe 7 decembrie.

A existat o scădere accentuată a volumului de ajutor nou pentru Ucraina împotriva agresiunii ruse, totalizând doar 2,11 miliarde euro – o scădere de 87% față de 2022 și marcând cel mai scăzut nivel de la ianuarie 2022.

Ucraina așteaptă avioanele F-16

Ucraina se bazează acum tot mai mult pe un grup de bază de donatori, cum ar fi SUA, Germania și țările nordice și est-europene, care continuă să promită și să livreze atât ajutor financiar, cât și armament important, cum ar fi avioanele de luptă F-16, arată studiul.

Rezultatele ultimei actualizări a Trackerului de sprijin pentru Ucraina, care acoperă angajamentele până la 31 octombrie, demonstrează că predicțiile privind ajutorul viitor sunt greu de estimat, din cauza aprobării în așteptare a celui mai mare angajament de ajutor din partea Uniunii Europene și a scăderii ajutorului din partea SUA.

Doar 20 din 42 de țări donatoare au furnizat noi pachete de ajutor în ultimele trei luni, cea mai puțin activă perioadă de la începutul războiului, cu angajamente minime din partea UE și a SUA, au spus analiștii Kiel, potrivit Yahoo News.

Ucraina ar putea pierde războiul

Directorul centrului de cercetare al Institutului Kiel, Christoph Trebesch, a atras atenția asupra atitudinii ezitante a donatorilor în ultimele luni.

El și-a exprimat speranța că UE va trece în cele din urmă pachetul său de sprijin de 50 de miliarde euro, anunțat de mult timp, având în vedere incertitudinea privind ajutorul suplimentar din partea SUA.

Grupul principal de donatori activi pentru Ucraina include țări europene individuale și țări NATO, cum ar fi Canada și Regatul Unit, cu Danemarca, Germania și Norvegia, care au furnizat asistență militară semnificativă în ultimele trei luni, ca parte a programelor lor multianuale anterior angajate.

În cazul în care Ucraina pierde războiul, pericolul pentru Republica Moldova este iminent. Moscova va răsturna guvernarea pro europeană și va instala una docilă Kremlinului.

SUA rămân cel mai mare donator, dar Germania se apropie rapid

Țările UE depășesc acum SUA în ceea ce privește ajutorul militar, în special Germania și țările nordice, contribuind la o schimbare către ajutorul militar printre primele zece țări donatoare – reprezentând 58% din ajutorul total la 31 octombrie. Statele Unite rămân cel mai mare donator militar, dar Germania se apropie rapid, cu angajamente militare totale care depășesc 17 miliarde euro.

„Observăm în general o schimbare ulterioară către ajutorul militar, în special în modelele de ajutor bilateral”, a spus Trebesch.

Din totalul de 25 de miliarde euro în angajamente de arme grele (ian. 2022 – oct. 2023), SUA reprezintă 43% din valoarea totală, în timp ce toate țările și instituțiile UE împreună reprezintă 47%, cu restul provenind de la diverși alți donatori, în special Regatul Unit și Canada.

Noile promisiuni din partea Germaniei și a țărilor nordice includ furnizarea de noi sisteme de apărare aeriană Patriot și IRIS-T din Germania și 19 avioane de luptă F-16 din Danemarca, ca parte a unei coaliții aeriene comune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#arme #razboi #sustinere #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie