Motiv de îngrijorare pentru Moldova. Sprijinul Occidentului pentru Ucraina a scăzut abrupt

Dinamica sprijinului pentru Ucraina a încetinit, cu o scădere de aproape 90% înregistrată, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, potrivit unui studiu realizat de Institutul Kiel pentru Economia Mondială pe 7 decembrie.

A existat o scădere accentuată a volumului de ajutor nou pentru Ucraina împotriva agresiunii ruse, totalizând doar 2,11 miliarde euro – o scădere de 87% față de 2022 și marcând cel mai scăzut nivel de la ianuarie 2022.

Ucraina așteaptă avioanele F-16

Ucraina se bazează acum tot mai mult pe un grup de bază de donatori, cum ar fi SUA, Germania și țările nordice și est-europene, care continuă să promită și să livreze atât ajutor financiar, cât și armament important, cum ar fi avioanele de luptă F-16, arată studiul.

Rezultatele ultimei actualizări a Trackerului de sprijin pentru Ucraina, care acoperă angajamentele până la 31 octombrie, demonstrează că predicțiile privind ajutorul viitor sunt greu de estimat, din cauza aprobării în așteptare a celui mai mare angajament de ajutor din partea Uniunii Europene și a scăderii ajutorului din partea SUA.

Doar 20 din 42 de țări donatoare au furnizat noi pachete de ajutor în ultimele trei luni, cea mai puțin activă perioadă de la începutul războiului, cu angajamente minime din partea UE și a SUA, au spus analiștii Kiel, potrivit Yahoo News.

Ucraina ar putea pierde războiul

Directorul centrului de cercetare al Institutului Kiel, Christoph Trebesch, a atras atenția asupra atitudinii ezitante a donatorilor în ultimele luni.

El și-a exprimat speranța că UE va trece în cele din urmă pachetul său de sprijin de 50 de miliarde euro, anunțat de mult timp, având în vedere incertitudinea privind ajutorul suplimentar din partea SUA.

Grupul principal de donatori activi pentru Ucraina include țări europene individuale și țări NATO, cum ar fi Canada și Regatul Unit, cu Danemarca, Germania și Norvegia, care au furnizat asistență militară semnificativă în ultimele trei luni, ca parte a programelor lor multianuale anterior angajate.

În cazul în care Ucraina pierde războiul, pericolul pentru Republica Moldova este iminent. Moscova va răsturna guvernarea pro europeană și va instala una docilă Kremlinului.

SUA rămân cel mai mare donator, dar Germania se apropie rapid

Țările UE depășesc acum SUA în ceea ce privește ajutorul militar, în special Germania și țările nordice, contribuind la o schimbare către ajutorul militar printre primele zece țări donatoare – reprezentând 58% din ajutorul total la 31 octombrie. Statele Unite rămân cel mai mare donator militar, dar Germania se apropie rapid, cu angajamente militare totale care depășesc 17 miliarde euro.

„Observăm în general o schimbare ulterioară către ajutorul militar, în special în modelele de ajutor bilateral”, a spus Trebesch.

Din totalul de 25 de miliarde euro în angajamente de arme grele (ian. 2022 – oct. 2023), SUA reprezintă 43% din valoarea totală, în timp ce toate țările și instituțiile UE împreună reprezintă 47%, cu restul provenind de la diverși alți donatori, în special Regatul Unit și Canada.

Noile promisiuni din partea Germaniei și a țărilor nordice includ furnizarea de noi sisteme de apărare aeriană Patriot și IRIS-T din Germania și 19 avioane de luptă F-16 din Danemarca, ca parte a unei coaliții aeriene comune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#arme #razboi #sustinere #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.