Motorul economiei moldovenești s-a gripat. Industria s-a prăbușit

Producția industrială în Republica Moldova a înregistrat o scădere semnificativă în noiembrie 2023, comparativ cu aceeași lună a anului precedent. Analiza arată că serie brută a producției industriale s-a redus cu 6,1% în luna menționată, arată datele Biroului Național de Statistică.

Această scădere a producției a fost determinată în principal de o descreștere notabilă în industria prelucrătoare, unde s-a înregistrat o scădere de 8,1%, generând o reducere a producției totale în industrie cu 6,5%. Totuși, s-au observat creșteri în industria extractivă cu 13,8% și la producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, cu o creștere de 1,1%, atenuând astfel scăderea generală cu 0,3% și 0,2%, respectiv.

În luna noiembrie 2023, producția industrială, ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, a înregistrat o scădere de 4,8% față de aceeași perioadă a anului precedent. Acest declin a fost în mare parte influențat de o scădere semnificativă în industria prelucrătoare (-7,6%). În același timp, s-au înregistrat creșteri în industria extractivă (+14,2%) și la producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, cu o creștere de 8,8%.

Privind ansamblul anului 2023, producția industrială (serie brută) în perioada ianuarie-noiembrie a înregistrat o scădere de 4,1% față de aceeași perioadă a anului precedent. Declinul a fost generat de descreșterea producției în industria extractivă (-7,6%) și în industria prelucrătoare (-5,6%). În același interval, s-a înregistrat o creștere de 4,8% la producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat.

Analiza pe întreg anul 2023, ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, evidențiază o scădere a producției industriale de 4,4% comparativ cu perioada similară a anului precedent. Această reducere a fost rezultatul descreșterii producției în industria extractivă (-7,5%) și în industria prelucrătoare (-6,4%), în timp ce s-a înregistrat o creștere semnificativă de 7,1% la producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prabusire #industrie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dacă ați simțit că buzunarul e gol, e doar o problemă de percepție și de… metodologie. Deputatul Radu Marian, președintele Comisiei Economie, Buget și Finanțe, a găsit explicația salvatoare: sărăcia din Republica Moldova nu e chiar sărăcie, ci doar o confuzie statistică.

Potrivit postării savuroase de pe Telegram, Marian arată cu degetul spre metodologia „depășită” a Biroului Național de Statistică, care ar măsura rata sărăciei după cheltuieli, și nu după venituri. Asta înseamnă, explică deputatul, că moldovenii care consumă puțin nu sunt neapărat săraci – poate doar mai economi sau… mai puțin flamanzi.

Printre motivele pentru care cifrele despre sărăcie ar trebui ignorate se numără și faptul că oamenii primesc compensații la facturi, medicamente gratuite, mese la școală și – foarte important – „în ultimii patru ani, veniturile au crescut mai rapid decât inflația”. Cu alte cuvinte, dacă BNS ar ține cont de toate „darurile guvernului”, am fi deja în rând cu Elveția.

„Este esențial să privim indicatorii în ansamblu”, ne îndeamnă deputatul, sugerând că sărăcia e, de fapt, un artefact birocratic. Iar până în 2026, când se va introduce un nou indicator „multidimensional” și „relativ”, să nu ne grăbim cu concluziile – poate guvernul e generos, dar BNS nu ține pasul.

Cu alte cuvinte, dacă simțiți că trăiți prost, problema nu e la portofel, ci la formulă.