Munca „la negru” zguduită de controale. Fiscul a calculat obligații fiscale uriașe

Serviciul Fiscal de Stat (SFS) a raportat o creștere de 16,35% a încasărilor din impozitul pe venit din salariu în anul 2024, comparativ cu 2023. Creșterea este atribuită măsurilor intensive de prevenire a muncii „la negru” și a plăților „în plic”, precum și acțiunilor de educare și conformare fiscală în rândul contribuabililor.

În 2024, SFS a efectuat vizite fiscale la 10.844 agenți economici și a organizat 156 de seminare pentru angajați și angajatori din sectoarele cu risc ridicat. Obligațiile declarate aferente plăților salariale au crescut cu 23,28%, ajungând la 3,25 miliarde lei, dintre care impozitul pe venit din salariu a înregistrat o creștere de 29,47%, contribuțiile de asigurări sociale au crescut cu 21,61%, iar primele de asigurare obligatorie de asistență medicală au avansat cu 22,73%.

În urma controalelor efectuate, SFS a identificat obligații suplimentare de 82,83 milioane lei, din care au fost achitate 26,76 milioane lei. Aplicarea metodelor indirecte de estimare fiscală a contribuit semnificativ la acest rezultat, demonstrând eficiența acțiunilor de conformare voluntară și forțată.

La nivel general, încasările aferente plăților salariale au atins 42,28 miliarde lei, confirmând un progres semnificativ al colectării bugetare și consolidând eforturile de combatere a practicilor ilegale în domeniul muncii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#taxe #salariu #Fisc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Scumpirea îngrășămintelor NPK lovește din nou fermierii moldoveni, potrivit unei analize semnate de economistul Iurie Rija. După doi ani de stabilitate relativă, piața îngrășămintelor complexe de tip NPK (azot–fosfor–potasiu) se confruntă din nou cu o creștere accentuată a prețurilor. Conform datelor Băncii Mondiale, indicele global al prețurilor la îngrășăminte a crescut cu aproximativ 15% în primul trimestru din 2025, impulsionat de cererea ridicată și de limitările de ofertă. În special, fertilizanții pe bază de fosfați și potasă au înregistrat scumpiri semnificative: DAP +40%, iar potasa a ajuns la 350–360 dolari pe tonă, cu 21% mai mult decât în 2024. Ca urmare, prețul mediu global al NPK a urcat în trimestrul III 2025 la 700–800 dolari pe tonă, echivalentul a 13–14 lei/kg, depășind nivelurile din 2023–2024.

Republica Moldova, care nu produce îngrășăminte și depinde integral de importuri, a resimțit imediat efectul scumpirilor. După un an 2023 favorabil, când prețul mediu de import scăzuse la 11,49 lei/kg (–35%) iar volumul importurilor crescuse la aproximativ 57.000 tone, în 2025 trendul s-a inversat brusc: prețul mediu al NPK a urcat la 13,11 lei/kg (+22% față de 2024), iar importurile totale s-au prăbușit la 23.283 tone (–33% față de 2024). „Scumpirea bruscă a redus capacitatea fermierilor de a achiziționa volumele necesare. Mulți agricultori au fost nevoiți să reducă dozele sau să amâne fertilizarea culturilor”, explică economistul Iurie Rija.

Piața locală a rămas concentrată în mâinile a trei mari importatori, care au controlat două treimi din totalul livrărilor din primele nouă luni ale anului. „Agrostoc” a fost lider, cu 6.694 tone (29%), urmat de „Carvidon-Trade” cu 6.100 tone (26%) și „Piramida-Market” cu 2.501 tone (11%). Împreună, acestea au livrat circa 66% din totalul NPK importat în Republica Moldova.

Deși Rusia rămâne principalul furnizor de îngrășăminte pentru piața moldovenească, cota sa s-a redus semnificativ – de la 94% în 2022 la 65% în 2025 –, un semn pozitiv al diversificării surselor. În 2025, Emiratele Arabe Unite au intrat puternic pe piață, ocupând locul al doilea cu 3.383 tone (14,5%) la un preț mediu competitiv de 10,40 lei/kg, iar România s-a situat pe locul al treilea cu 3.327 tone (14,3%), la un preț mai ridicat de 13,96 lei/kg.

Economistul Iurie Rija avertizează că piața îngrășămintelor din Republica Moldova rămâne vulnerabilă la șocurile externe, în lipsa producției interne și a rezervelor strategice. „Creșterea prețurilor la NPK riscă să afecteze randamentele agricole în 2026, mai ales în rândul fermierilor mici. O soluție ar fi consolidarea mecanismelor de achiziții comune și stimularea diversificării surselor de aprovizionare”, conchide el.