Munca „la negru” zguduită de controale. Fiscul a calculat obligații fiscale uriașe

Serviciul Fiscal de Stat (SFS) a raportat o creștere de 16,35% a încasărilor din impozitul pe venit din salariu în anul 2024, comparativ cu 2023. Creșterea este atribuită măsurilor intensive de prevenire a muncii „la negru” și a plăților „în plic”, precum și acțiunilor de educare și conformare fiscală în rândul contribuabililor.

În 2024, SFS a efectuat vizite fiscale la 10.844 agenți economici și a organizat 156 de seminare pentru angajați și angajatori din sectoarele cu risc ridicat. Obligațiile declarate aferente plăților salariale au crescut cu 23,28%, ajungând la 3,25 miliarde lei, dintre care impozitul pe venit din salariu a înregistrat o creștere de 29,47%, contribuțiile de asigurări sociale au crescut cu 21,61%, iar primele de asigurare obligatorie de asistență medicală au avansat cu 22,73%.

În urma controalelor efectuate, SFS a identificat obligații suplimentare de 82,83 milioane lei, din care au fost achitate 26,76 milioane lei. Aplicarea metodelor indirecte de estimare fiscală a contribuit semnificativ la acest rezultat, demonstrând eficiența acțiunilor de conformare voluntară și forțată.

La nivel general, încasările aferente plăților salariale au atins 42,28 miliarde lei, confirmând un progres semnificativ al colectării bugetare și consolidând eforturile de combatere a practicilor ilegale în domeniul muncii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#taxe #salariu #Fisc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite au prezentat aliaților europeni un plan preliminar de încetare a focului în Ucraina, care prevede păstrarea sub control rusesc a teritoriilor ocupate, relaxarea sancțiunilor împotriva Moscovei și renunțarea la aderarea Ucrainei la NATO. Dezvăluirea a fost făcută de agenția Bloomberg, care citează oficiali europeni la curent cu negocierile.

Potrivit surselor, planul a fost discutat joi la Paris, în cadrul unei întâlniri la nivel înalt, la care au participat președintele Franței Emmanuel Macron, diplomați din Marea Britanie și Germania, precum și trimisul special al SUA, Steven Witkoff, și secretarul de stat american Marco Rubio.

Documentul, aflat deocamdată în stadiu preliminar, nu a fost discutat cu partea ucraineană, însă Kievul, potrivit surselor Bloomberg, ar fi deschis la un armistițiu dacă și Kremlinul ar accepta un acord. Diplomații europeni subliniază însă că niciun stat occidental nu recunoaște anexarea teritoriilor ocupate de Rusia.

În paralel, secretarul de stat Marco Rubio a purtat discuții directe cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov, iar președintele american Donald Trump a declarat joi că Washingtonul așteaptă un răspuns clar din partea Rusiei „până la sfârșitul săptămânii”. În lipsa unui semnal pozitiv din partea Moscovei, SUA amenință că se vor retrage din procesul de mediere.

Rubio a adăugat că SUA nu sunt, deocamdată, pregătite să negocieze garanțiile de securitate solicitate de Ucraina, o poziție contestată de oficialii europeni care consideră că asemenea garanții sunt esențiale pentru stabilirea și menținerea unui regim de încetare a focului.

În paralel, delegația ucraineană prezentă la Paris a discutat despre un eventual mecanism de monitorizare internațională a unui armistițiu și despre posibilitatea trimiterii unui contingent de menținere a păcii.

Potrivit vicepreședintelui SUA, J.D. Vance, prezent vineri la Roma într-o întrevedere cu premierul italian Giorgia Meloni, Washingtonul este „optimist” în privința perspectivei unui acord: „Chiar și în ultimele 24 de ore, au apărut lucruri interesante. Avem speranțe că ne apropiem de finalul acestui război”, a declarat oficialul american.

Acest posibil acord de pace propus de administrația Trump ar putea marca o cotitură majoră în politica internațională, însă ridică semne de întrebare majore privind suveranitatea Ucrainei și viitorul arhitecturii de securitate europene.