Mutare surpriză la unul dintre marii exportatori de vin din Republica Moldova

Producătorul de vinuri Purcari, listat la Bursa de Valori București cu o capitalizare de 618 milioane de RON, achivalentul a 124,2 milioane de euro, a anunțat o schimbare importantă în echipa sa de conducere. Alex Filip, actualul director general adjunct al companiei, va prelua funcția de director general al Grupului începând cu 1 ianuarie 2025. Victor Bostan, care a condus Purcari până acum, va continua să ofere sprijin în calitate de consilier al noului director general pentru o perioadă de un an, concentrându-se pe agricultură, viticultură și vinificație.

Alex Filip, anterior Managing Partner la biroul din București a companiei de consultanță McKinsey & Company, a fost numit director general adjunct la Purcari în ianuarie 2024, având responsabilitatea de a coordona diverse arii strategice, inclusiv administrare, ESG, finanțe, HR, IT, juridic, marketing, relații cu investitorii și vânzări.

Promovarea lui Filip în funcția de director general face parte din planul de succesiune al Grupului, așa cum a explicat Vasile Tofan, președintele Consiliului de Administrație al Purcari Wineries: „Exact acum un an, l-am numit pe Alex în rolul de Director General Adjunct la Purcari și am anunțat că, condiționat de atingerea obiectivelor de performanță și aprobarea Consiliului de Administrație, Alex îl va succeda pe Victor Bostan în funcția de Director General al Grupului, începând cu 1 ianuarie 2025.”

Compania a înregistrat în primul semestru al anului 2024 venituri de 166 milioane lei, în creștere cu 3% față de anul precedent, și un profit net de 29 milioane lei, cu 8% mai mult decât în aceeași perioadă din 2023. Pentru întregul an 2024, Purcari estimează o creștere a veniturilor cu 5-10%, o marjă EBITDA de 26-28% și o marjă a profitului net de 14-16%.

„Călătoria de transformare pe care am început-o ne va ajuta să navigăm și mai bine prin complexitățile cu care se confruntă industria noastră și să ne consolidăm ca un grup vinicol multinațional”, a comentat Alex Filip.

Purcari Wineries, cel mai mare exportator de vin din Moldova, are în portofoliu branduri renumite precum Purcari, Crama Ceptura, Bostavan, Bardar, Domeniile Cuza și Angel’s Estate, livrând produse în peste 40 de țări. Compania este listată la Bursa de Valori București din februarie 2018, iar acțiunile sale s-au apreciat cu 6,7% de la începutul anului 2024, cu tranzacții de 56 milioane RON.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vin #Director #Purcari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.