Nicu Popescu merge la Bruxelles în perioada 21 - 22 martie. Cu cine se va întâlni

Șeful diplomației Republicii Moldova Nicu Popescu efectuează o vizită la Bruxelles în perioada 21 – 22 martie. În cadrul vizitei, oficialul va discuta despre situația de securitate în regiune și agenda de integrare europeană a țării noastre.

Potrivit informațiilor, programul va demara cu participarea la Consiliul pentru afaceri externe prezidat de Josep Borrell, Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, vicepreședinte al Comisiei Europene. În cadrul întrevederii va fi desfășurat un schimb de opinii cu miniștrii afacerilor externe din statele membre ale UE cu privire la aspirațiile europene ale țării noastre, precum și situația de securitate regională generată de războiul din Ucraina.

De asemenea, șeful diplomației Republicii Moldova va avea întrevederi cu Olivér Várhelyi, comisarul european pentru vecinătate și extindere, Ylva Johansson, comisarul european pentru afaceri interne și alți înalți oficiali din cadrul Comisiei Europene.

Totodată, pe data de 22 martie, ministrul de externe Nicu Popescu va vorbi în cadrul Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European despre impactul războiului din Ucraina, gestionarea de către Moldova a crizei umanitare, situația de securitate regională și aspirațiile europene ale țării noastre. Pe durata vizitei la Bruxelles, oficialul moldovean se va mai întâlni cu europarlamentari – reprezentanți ai diferitor grupuri parlamentare.

#nicu popescu #Bruxelles #vizita

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.