Nisporeni, în fruntea clasamentului îmbătrânirii: Orașul unde populația trece pragul de 40 de ani

14 Oct. 2024, 13:58
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Oct. 2024, 13:58 // Actual //  Ursu Victor

Astăzi, Chișinăul, cel mai tânăr și dinamic oraș al Republicii Moldova, își sărbătorește ziua. Cu fiecare an, capitala continuă să crească și să se dezvolte, fiind locul în care energia și tinerețea se resimt la fiecare colț.

Potrivit unui clasament realizat de economistul Veaceslav Ioniță, vârsta medie a populației din Chișinău este de 38,7 ani, plasând capitala în fruntea orașelor cu cea mai tânără populație din țară. La polul opus se află orașele Nisporeni, cu o vârstă medie de 40,5 ani, Orhei (40,3 ani) și Strășeni (40,1 ani).

Pe regiuni, populația din zona centrală a țării are cea mai tânără generație, cu o vârstă medie de 40,3 ani, urmată de Sud (41,5 ani) și Nord (42,4 ani).

Chișinăul rămâne simbolul tinereții și al dezvoltării continue, atrăgând noi generații și consolidându-și statutul de motor al economiei și culturii naționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Iul. 2026, 12:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
17 Iul. 2026, 12:02 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Mișcarea Civică „Construim Încredere” avertizează asupra creșterii accelerate a costurilor de finanțare a statului prin emiterea Valorilor Mobiliare de Stat (VMS), susținând că această tendință pune presiune pe bugetul public, afectează economia și poate genera costuri suplimentare pentru contribuabili.

Într-un comunicat de presă, organizația arată că dobânda medie la care statul se împrumută pe piața internă aproape s-a dublat într-un singur an. Dacă în 2024 aceasta era de 4,96%, în 2025 a ajuns la 9,08%, iar în prima jumătate a anului 2026 randamentele s-au menținut la aproximativ 9,5–10%.

Potrivit Mișcării Civice, această evoluție va determina majorarea cheltuielilor bugetare pentru plata dobânzilor, în detrimentul investițiilor în infrastructură, educație, sănătate, agricultură și dezvoltarea economică.

Conform estimărilor prezentate, plata dobânzilor la datoria publică va costa bugetul aproximativ 6 miliarde de lei în 2026, iar în 2027 suma ar putea crește până la circa 7 miliarde de lei. Totodată, deficitul bugetar al Republicii Moldova este estimat să depășească 21 de miliarde de lei.

Organizația atrage atenția și asupra structurii datoriei interne, menționând că aproape 95% dintre Valorile Mobiliare de Stat ajung la scadență în mai puțin de un an. În aceste condiții, Guvernul este obligat să contracteze permanent noi împrumuturi pentru a le rambursa pe cele existente, ceea ce expune bugetul riscului unor dobânzi și mai mari, reducerii interesului investitorilor și dificultăților de refinanțare.

Un alt risc semnalat este concentrarea pieței Valorilor Mobiliare de Stat. Potrivit comunicatului, aproape 70% din această piață este controlată de un număr restrâns de bănci comerciale, fapt care sporește dependența statului de deciziile câtorva instituții financiare.

Reprezentanții Mișcării Civice susțin că împrumuturile masive ale statului la dobânzi ridicate pot reduce disponibilitatea băncilor de a credita economia reală. Astfel, întreprinderile, agricultorii și cetățenii ar putea obține mai greu credite și la costuri mai mari, ceea ce ar încetini investițiile și dezvoltarea economică.

Totodată, organizația precizează că problema nu este existența datoriei publice, ci modul în care aceasta este administrată și destinația fondurilor împrumutate. În opinia autorilor comunicatului, împrumuturile sunt justificate atunci când finanțează investiții productive și generează dezvoltare economică, însă utilizarea lor pentru acoperirea deficitelor curente și refinanțarea datoriei existente amplifică presiunea asupra bugetului și asupra generațiilor viitoare.

În acest context, Mișcarea Civică „Construim Încredere” solicită viitorului Guvern să elaboreze o strategie clară pentru reducerea costurilor de finanțare, contractarea împrumuturilor pe termene mai lungi și la dobânzi mai mici, astfel încât resursele împrumutate să fie orientate spre investiții și dezvoltare, nu doar pentru acoperirea deficitului bugetar.