De la „Milei de Moldova” la continuitate. Premierul desemnat Vasile Tofan și-a temperat agenda de reforme

12 Iul. 2026, 08:37
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
12 Iul. 2026, 08:37 // Actual //  Ursu Victor

La doar o săptămână după ce pleda pentru un „Milei de Moldova”, un stat mai suplu și reforme radicale, premierul desemnat Vasile Tofan și-a nuanțat discursul. În primele declarații făcute după desemnare, acesta a pus accent pe continuitate, prudență și evitarea „experimentelor”. El a invocat termenele-limită pentru integrarea europeană.

Întrebat dacă va reduce numărul ministerelor și agențiilor sau dacă va schimba actuala garnitură guvernamentală, Tofan a declarat că nu va lua decizii pripite și că mai întâi vrea să cunoască echipa.

„Nu-mi plac improvizările. Pe mulți miniștri nici nu-i cunosc. Primul lucru pe care trebuie să-l fac este să cunosc echipa și după aceea să luăm deciziile”, a spus premierul desemnat.

Tonul este diferit față de manifestul publicat pe 4 iulie, în care Tofan susținea că Republica Moldova are nevoie de un „reformator-chirurg”, inspirat de modelul președintelui argentinian Javier Milei, și propunea reducerea aparatului bugetar, comasarea sau desființarea unor instituții, privatizarea activelor statului, rescrierea Codului muncii și eliminarea raioanelor în favoarea a circa 40 de municipalități.

Întrebat dacă își menține propunerea în privința reformei administrativ-teritoriale, Tofan a admis că și-ar fi dorit o reformă „mai ambițioasă și mai curajoasă”, însă a exclus schimbarea radicală a direcției.

„Ar fi o nebunie totală să o schimbăm radical. Intenționez să mă concentrez pe continuitate și, acolo unde este posibil, să reparăm anumite lucruri”, a declarat acesta.

Premierul desemnat a explicat că prioritatea absolută rămâne respectarea termenelor asumate în procesul de integrare europeană, avertizând că Republica Moldova nu își poate permite întârzieri.

Totodată, Tofan a afirmat că nu renunță la obiectivul principal enunțat în manifest unde face referire la relansarea economiei.

„Dacă nu vom reporni economia și dacă nu vom readuce optimismul în rândul antreprenorilor, toate celelalte măsuri nu vor funcționa”, a spus acesta, precizând că aceasta va fi principala prioritate a viitorului Guvern.

În același timp, el a anunțat că intenționează să își ducă mandatul până la capăt și a promis o comunicare „directă și transparentă”, subliniind că Republica Moldova „nu își poate permite experimente”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

15 Aug. 2026, 09:47
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
15 Aug. 2026, 09:47 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Portul Fluvial Ungheni, care își desfășoară principala activitate operațională la Portul de Pasageri și Mărfuri Giurgiulești, a operat în 2025 peste 950 de mii de tone doar din cele două categorii principale de mărfur pietriș și cereale. În același timp, veniturile întreprinderii au scăzut cu aproape 14 milioane de lei într-un singur an.

Cea mai importantă marfă operată în 2025 a fost pietrișul. Prin infrastructura portuară au trecut 653 de mii de tone, material utilizat inclusiv pentru realizarea proiectelor de infrastructură rutieră din Republica Moldova.

Un volum important l-au reprezentat și cerealele destinate exportului. În cursul anului trecut, prin port au fost operate 303 mii de tone de cereale.

Cumulat, doar pietrișul și cerealele au reprezentat 956 de mii de tone de mărfuri operate în 2025, ceea ce evidențiază rolul infrastructurii portuare în aprovizionarea sectorului construcțiilor și în exporturile agricole ale Republicii Moldova.

În pofida volumelor importante de mărfuri, veniturile Portul Fluvial Ungheni au înregistrat o scădere. Dacă în 2024 întreprinderea a raportat venituri de 74 milioane de lei, în 2025 acestea au coborât la 60,3 milioane de lei.

Este vorba despre o diminuare de 13,7 milioane de lei, echivalentul unei scăderi de aproximativ 18,5% într-un singur an.

În schimb, salariul mediu în cadrul întreprinderii a crescut. Acesta a urcat de la 14,7 mii de lei în 2024 la 15,4 mii de lei în 2025, cu aproximativ 4,8%.