De la „Milei de Moldova” la continuitate. Premierul desemnat Vasile Tofan și-a temperat agenda de reforme

12 Iul. 2026, 08:37
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
12 Iul. 2026, 08:37 // Actual //  Ursu Victor

La doar o săptămână după ce pleda pentru un „Milei de Moldova”, un stat mai suplu și reforme radicale, premierul desemnat Vasile Tofan și-a nuanțat discursul. În primele declarații făcute după desemnare, acesta a pus accent pe continuitate, prudență și evitarea „experimentelor”. El a invocat termenele-limită pentru integrarea europeană.

Întrebat dacă va reduce numărul ministerelor și agențiilor sau dacă va schimba actuala garnitură guvernamentală, Tofan a declarat că nu va lua decizii pripite și că mai întâi vrea să cunoască echipa.

„Nu-mi plac improvizările. Pe mulți miniștri nici nu-i cunosc. Primul lucru pe care trebuie să-l fac este să cunosc echipa și după aceea să luăm deciziile”, a spus premierul desemnat.

Tonul este diferit față de manifestul publicat pe 4 iulie, în care Tofan susținea că Republica Moldova are nevoie de un „reformator-chirurg”, inspirat de modelul președintelui argentinian Javier Milei, și propunea reducerea aparatului bugetar, comasarea sau desființarea unor instituții, privatizarea activelor statului, rescrierea Codului muncii și eliminarea raioanelor în favoarea a circa 40 de municipalități.

Întrebat dacă își menține propunerea în privința reformei administrativ-teritoriale, Tofan a admis că și-ar fi dorit o reformă „mai ambițioasă și mai curajoasă”, însă a exclus schimbarea radicală a direcției.

„Ar fi o nebunie totală să o schimbăm radical. Intenționez să mă concentrez pe continuitate și, acolo unde este posibil, să reparăm anumite lucruri”, a declarat acesta.

Premierul desemnat a explicat că prioritatea absolută rămâne respectarea termenelor asumate în procesul de integrare europeană, avertizând că Republica Moldova nu își poate permite întârzieri.

Totodată, Tofan a afirmat că nu renunță la obiectivul principal enunțat în manifest unde face referire la relansarea economiei.

„Dacă nu vom reporni economia și dacă nu vom readuce optimismul în rândul antreprenorilor, toate celelalte măsuri nu vor funcționa”, a spus acesta, precizând că aceasta va fi principala prioritate a viitorului Guvern.

În același timp, el a anunțat că intenționează să își ducă mandatul până la capăt și a promis o comunicare „directă și transparentă”, subliniind că Republica Moldova „nu își poate permite experimente”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

12 Iul. 2026, 08:28
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
12 Iul. 2026, 08:28 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova a fost reclasificată de Banca Mondială în categoria statelor cu venituri medii-superioare (Upper-middle income), potrivit actualizării anuale a clasificării economiilor lumii, valabilă pentru perioada iulie 2026 – iunie 2027.

Astfel, Moldova părăsește grupul țărilor cu venituri medii-inferioare și intră în categoria în care se regăsesc state precum România, Bulgaria, Turcia, Brazilia și China.

Clasificarea este realizată anual, la 1 iulie, pe baza Venitului Național Brut (GNI) pe cap de locuitor din anul precedent, calculat prin metodologia Atlas. În total, Banca Mondială a evaluat 218 economii, împărțite în patru categorii: venituri reduse, venituri medii-inferioare, venituri medii-superioare și venituri ridicate.

În acest an, șase state au avansat într-o categorie superioară, iar niciunul nu a coborât. Pe lângă Republica Moldova, în categoria economiilor cu venituri medii-superioare au fost promovate Iordania, Micronezia, Filipine, Sri Lanka și Vietnam, în timp ce Togo a trecut din categoria statelor cu venituri reduse în cea a economiilor cu venituri medii-inferioare.

Potrivit Băncii Mondiale, fiecare țară a ajuns în noua categorie din motive diferite: Vietnam și Filipine datorită creșterii economice accelerate, Sri Lanka în urma redresării după criza economică, Iordania ca urmare a revizuirii datelor statistice, iar Togo după actualizarea populației în urma recensământului.

Reclasificarea are o importanță practică, deoarece este utilizată de instituțiile financiare internaționale pentru stabilirea accesului la împrumuturi concesionale și programe de asistență pentru dezvoltare. Totodată, indicatorul este folosit de guverne și investitori pentru evaluarea progresului economic al unei țări.

Banca Mondială precizează însă că această clasificare nu reflectă direct nivelul de trai sau gradul de dezvoltare al unei țări, ci doar nivelul venitului național brut pe cap de locuitor. De asemenea, pragurile sunt ajustate anual în funcție de inflație, iar clasificarea poate fi influențată de evoluția economiei, modificările cursului de schimb sau revizuirea datelor statistice.

În ultimele aproape patru decenii, peisajul economic mondial s-a schimbat. Dacă în 1987 aproximativ 30% dintre economiile lumii erau încadrate în categoria statelor cu venituri reduse, în prezent ponderea acestora a scăzut la doar 11%, potrivit Băncii Mondiale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!