Nori negri deasupra bancherilor! Ies la rampă și refuză limitarea comisionului pentru decontările prin transfer

Băncile din Republica Moldova se opun proiectului de lege care prevede limitarea comisioanelor percepute pentru efectuarea transferurilor bancare. Această inițiativă a fost aprobată recent de Parlament în prima lectură, însă a stârnit controverse în rândul bancherilor.

Potrivit prevederilor proiectului legislativ, comisioanele sau alte plăți percepute de prestatorii de servicii de plată din Moldova nu vor putea depăși 0,1% din suma tranzacționată prin transfer, inclusiv pentru extragerea de numerar. Această limitare a fost propusă pentru a proteja interesele consumatorilor și pentru a asigura transparență și accesibilitate în efectuarea plăților.

Dorel Noroc, președintele Asociației Băncilor din Moldova, a exprimat dezacordul băncilor față de această măsură. El a subliniat că propunerea limitării comisioanelor este considerată neoportunaă, având în vedere că acestea sunt deja reglementate de Banca Națională a Moldovei (BNM) și sunt mult mai mici decât limita propusă de proiectul de lege. Noroc a sugerat ca acest articol să fie exclus din proiect sau să fie menționat clar că limitele comisioanelor sunt stabilite de către BNM.

De asemenea, Noroc a evidențiat o altă problemă legată de comisionul pentru extragerea numerarului. Acest comision, conform președintelui Asociației Băncilor din Moldova, generează pierderi pentru bănci, deoarece acestea plătesc comisioane mai mari pentru numerar către BNM. El a subliniat că implementarea acestei măsuri este dificilă pentru bănci, deoarece este complicat să delimiteze suma tranzacțiilor de numerar și să aplice un comision fix.

Participanții la consultările organizate de Comisia parlamentară economie, buget și finanțe urmează să formuleze propuneri și să le expedieze comisiei pentru analiză și examinare ulterioară a proiectului de lege. Dezbaterile pe acest subiect sunt în desfășurare, iar poziția finală va fi determinată în funcție de interesele atât ale băncilor, cât și ale consumatorilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#comision #transfer #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.