Nori negri deasupra bancherilor! Ies la rampă și refuză limitarea comisionului pentru decontările prin transfer

Băncile din Republica Moldova se opun proiectului de lege care prevede limitarea comisioanelor percepute pentru efectuarea transferurilor bancare. Această inițiativă a fost aprobată recent de Parlament în prima lectură, însă a stârnit controverse în rândul bancherilor.

Potrivit prevederilor proiectului legislativ, comisioanele sau alte plăți percepute de prestatorii de servicii de plată din Moldova nu vor putea depăși 0,1% din suma tranzacționată prin transfer, inclusiv pentru extragerea de numerar. Această limitare a fost propusă pentru a proteja interesele consumatorilor și pentru a asigura transparență și accesibilitate în efectuarea plăților.

Dorel Noroc, președintele Asociației Băncilor din Moldova, a exprimat dezacordul băncilor față de această măsură. El a subliniat că propunerea limitării comisioanelor este considerată neoportunaă, având în vedere că acestea sunt deja reglementate de Banca Națională a Moldovei (BNM) și sunt mult mai mici decât limita propusă de proiectul de lege. Noroc a sugerat ca acest articol să fie exclus din proiect sau să fie menționat clar că limitele comisioanelor sunt stabilite de către BNM.

De asemenea, Noroc a evidențiat o altă problemă legată de comisionul pentru extragerea numerarului. Acest comision, conform președintelui Asociației Băncilor din Moldova, generează pierderi pentru bănci, deoarece acestea plătesc comisioane mai mari pentru numerar către BNM. El a subliniat că implementarea acestei măsuri este dificilă pentru bănci, deoarece este complicat să delimiteze suma tranzacțiilor de numerar și să aplice un comision fix.

Participanții la consultările organizate de Comisia parlamentară economie, buget și finanțe urmează să formuleze propuneri și să le expedieze comisiei pentru analiză și examinare ulterioară a proiectului de lege. Dezbaterile pe acest subiect sunt în desfășurare, iar poziția finală va fi determinată în funcție de interesele atât ale băncilor, cât și ale consumatorilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#comision #transfer #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.