Nota de plată! Energocom a returnat 35 de milioane de euro BERD-ului din împrumutul pentru gaz

Energocom a returnat 35 de milioane de euro din prima tranșă a împrumutului luat de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) anul trecut, pe care avea obligația s-o ramburseze până pe 1 mai. Închiderea primei tranșe de 100 de milioane de euro este prevăzută la 1 iulie, potrivit informațiilor companiei.

Împrumutul din cadrul Proiectului „Securitatea furnizării gazelor naturale” a fost utilizat în perioada 17 octombrie 2022 – 10 ianuarie 2023 pentru diversificarea surselor de achiziție a gazelor naturale și creării stocurilor strategice, inexistente până în toamna anului trecut. Aceste procurări, în cadrul a două tranșe, au fost prevăzute pentru a preveni situații de urgență, în contextul în care toată Europa se pregătea de scenariul sumbru – a sistării gazelor de către concernul rus Gazprom.

Au fost achiziționate peste 300 milioane de metri cubi de gaze, în cadrul a 130 de runde de licitații conform regulilor BERD, cu participarea observatorilor din partea instituțiilor de drept.

Republica Moldova a contractat un credit de tip revolving pe o perioadă de trei ani în sumă de 300 de milioane de euro pentru a face față crizei energetice în care s-a pomenit. În toamna anului trecut, Gazprom a redus la 5,7 milioane (-30%) metri cubi de gaz volumul livrat Republicii Moldova, respectiv Chișinăul a redirecționat metanul către centrala de la Cuciurgan în schimbul energiei electrice, iar pentru partea dreaptă s-a trecut la achizițiile din vest.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energocom #gaz #BERD

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.