Nota de plată! Energocom a returnat 35 de milioane de euro BERD-ului din împrumutul pentru gaz

Energocom a returnat 35 de milioane de euro din prima tranșă a împrumutului luat de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) anul trecut, pe care avea obligația s-o ramburseze până pe 1 mai. Închiderea primei tranșe de 100 de milioane de euro este prevăzută la 1 iulie, potrivit informațiilor companiei.

Împrumutul din cadrul Proiectului „Securitatea furnizării gazelor naturale” a fost utilizat în perioada 17 octombrie 2022 – 10 ianuarie 2023 pentru diversificarea surselor de achiziție a gazelor naturale și creării stocurilor strategice, inexistente până în toamna anului trecut. Aceste procurări, în cadrul a două tranșe, au fost prevăzute pentru a preveni situații de urgență, în contextul în care toată Europa se pregătea de scenariul sumbru – a sistării gazelor de către concernul rus Gazprom.

Au fost achiziționate peste 300 milioane de metri cubi de gaze, în cadrul a 130 de runde de licitații conform regulilor BERD, cu participarea observatorilor din partea instituțiilor de drept.

Republica Moldova a contractat un credit de tip revolving pe o perioadă de trei ani în sumă de 300 de milioane de euro pentru a face față crizei energetice în care s-a pomenit. În toamna anului trecut, Gazprom a redus la 5,7 milioane (-30%) metri cubi de gaz volumul livrat Republicii Moldova, respectiv Chișinăul a redirecționat metanul către centrala de la Cuciurgan în schimbul energiei electrice, iar pentru partea dreaptă s-a trecut la achizițiile din vest.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energocom #gaz #BERD

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul reușește să recupereze mai puțin de 1% din datoriile fiscale ale companiilor intrate în insolvabilitate, deși în ultimii trei ani au fost validate creanțe bugetare de peste 9,4 miliarde de lei. Sumele efectiv întoarse la buget sunt de ordinul zecilor de milioane și sunt în scădere, se menționează în raportul Curții de Conturi, audiat în cadrul Comisiei parlamentare pentru control al finanțelor publice.

În perioada 2023 – semestrul I 2025, interesele statului au fost reprezentate în peste 3 000 de proceduri de insolvabilitate. Au fost validate creanțe față de bugetul public național în valoare de circa 9 miliarde de lei, iar peste 1 700 de agenți economici au fost lichidați. În același timp, datorii de aproximativ 2,4 miliarde de lei au fost anulate.

Doar în perioada analizată au fost inițiate 1 259 de proceduri noi, cu validarea unor creanțe de peste 1,2 miliarde de lei.

Încasările reale rămân însă modeste. Dacă în 2023 la buget au fost restituite 49,7 milioane de lei, în 2024 suma a scăzut la 41,7 milioane de lei, iar în primul semestru al anului 2025 s-au recuperat doar 21,3 milioane de lei. Potrivit auditului, aceste sume reprezintă sub 1% din totalul creanțelor, ceea ce denotă o capacitate redusă de recuperare a datoriilor fiscale din masa debitoare a companiilor insolvabile.

Reprezentanta Curții de Conturi, Elena Cebotari, a explicat că procesul de recuperare este unul complex și implică mai multe instituții – Serviciul Fiscal de Stat, CNAS, instanțele de insolvabilitate și administratorii autorizați. Deși cadrul legal este, în mare parte, clar definit, auditul a identificat deficiențe procedurale care afectează eficiența recuperării banilor.

Analiza unui eșantion de 48 de dosare, cu creanțe validate de aproape 4 miliarde de lei, arată că doar în 18 cazuri procedura de insolvabilitate a fost intentată de Serviciul Fiscal de Stat. În 16 situații, înainte de intentarea procedurii, SFS a aplicat măsuri de executare silită pentru acoperirea restanțelor. Totuși, instituția nu intervine în toate cazurile încă din faza inițială a apariției stării de insolvabilitate.

Directorul adjunct al Serviciului Fiscal de Stat, Sergiu Chircu, a declarat că puțini agenți economici sunt de bună-credință. ”După ce înstrăinează tot ce au de înstrăinat, SFS primește un set de dări de seamă cu cifre corectate și începe procedura de executare silită, însă când mergem nu mai avem ce executa, ce bloca și rămânem cu restanțe”, a afirmat Chircu.

Din cele 48 de dosare analizate, 32 au urmat proceduri simplificate de faliment, fără a fi încercate soluții de restructurare a datoriilor sau măsuri de relansare a activității, ceea ce reduce și mai mult șansele de recuperare a banilor la buget.