Nu uitați actele acasă! Cum se va vota în Moldova şi peste hotare la prezidenţiale şi referendum

09 Oct. 2024, 09:05
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
09 Oct. 2024, 09:05 // Actual //  bani.md

În ziua referendumului pentru aderare la UE și alegerilor prezidențiale, cetățenii moldovenii vor merge la urne pentru a-și exprima opțiunea. Aceștia trebuia să ia la secțiile de votare unul dintre documente: buletinul de identitate sau buletinul de identitate provizoriu, pașaportul (inclusiv expirat), carnetul de student sau de elev în cazul studenților și elevilor care învață în alte localități decât în cele unde au reședința.

Persoanele care nu au reușit să se înregistreze în listele de bază, conform domiciliului, vor avea nevoie și de un certificat pe care îl eliberează funcționarii de la secția votare în raza căreia sunt arondați, pentru a putea să își exprime opțiunea oriunde în țară.

În total, în Republica Moldova și peste hotarele țării vor funcționa peste 2000 de secții de votare. Acestea se deschid la ora 7:00, conform fusului orar al fiecărei țări. Moldovenii vor prezenta actele necesare, iar operatorii îi vor verifica prin intermediul unui sistem informațional și, dacă totul este în regulă, vor introduce datele, apoi îi vor direcționa către funcționarii care eliberează buletinele de vot.

Se vor găsi persoanele în listă și vor semna în dreptul numelui, în lista de bază a alegătorilor sau, după caz, în cea suplimentară, apoi vor primi două buletine de vot. Primul, de culoare gri afumat, va fi cu lista candidaților la prezidențiale. Al doilea, violet, va conține opțiunile de la referendum: Cetățenii vor trebui să răspundă „Da” sau „Nu” la întrebarea „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. 

Ulterior, alegătorii vor merge în cabină și vor aplica ștampile cu inscripția „votat” în dreptul opțiunilor preferate. Este important de menționat că alegerea poate fi făcută doar în favoarea unui singur candidat sau a unei singure opțiuni. Dacă aceasta nu va fi clară sau se vor aplica ștampile în dreptul mai multor concurenți electorali, buletinele de vot se vor anula.

În premieră pentru Moldova, conaționalii din SUA, Canada, Islanda, Finlanda, Suedia și Norvegia vor putea vota prin corespondență. Aproape 2000 de persoane au primit prin servicii poștale buletinele de vot, inclusiv pentru eventualul tur doi al prezidențialelor.

Buletinele cu opțiunile de vot pentru primul tur al scrutinului prezidențial și referendum urmează să fie expediate în plicuri preplătite la secțiile de votare deschise la misiunile diplomatice din SUA, Canada și Suedia, iar alegătorii se vor asigura că ele ajung la destinație până în joia dinaintea alegerilor, ora 18:00.

Secțiile de votare se vor închide la ora 21:00, apoi începe numărarea voturilor. Totuși, în caz că se vor forma rânduri, programul lor poate fi prelungit cu două ore.

În caz că se va defășura turul doi al alegerilor prezidențiale, procedurile vor fi aceleași, însă alegătorii vor primi un singur buletin de vot, cu numele celor doi candidați care au acumulat în primul tur cele mai multe voturi. Acesta va avea culoarea albastru oțel.

16 secţii de votare vor fi deschise în România pentru alegerile prezidenţiale şi referendumul privind aderarea la UE

05 Sept. 2026, 15:38
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 15:38 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Fondul destinat procesului de amalgamare voluntară a localităților va fi redus în 2026 cu 90 de milioane de lei, după ce autoritățile au constatat că banii prevăzuți nu vor putea fi valorificați integral în acest an. Subiectul a provocat critici în Parlament, deputatul Liliana Iaconi a acuzat guvernarea că a mers în teritoriu și a atras primăriile în proces prin promisiunea unor stimulente financiare.

În cadrul dezbaterilor parlamentare, Iaconi i-a cerut explicații ministrului Finanțelor, Victoria Belous, cu privire diminuarea fondului și a întrebat dacă primăriile care au acceptat amalgamarea voluntară vor mai primi cele două categorii de stimulente promise.

„Atât Guvernul, cât și reprezentanții partidului de guvernare au mers prin teritoriu și au măgulit atât reprezentanții autorităților publice locale, cât și locuitorii cu stimulentele financiare pentru acest proces nou pentru țara noastră”, a declarat deputatul.

Iaconi a cerut Guvernului să spună explicit dacă administrațiile locale care au depus eforturi pentru amalgamare vor beneficia de stimulentul destinat organizării procesului și de cel prevăzut pentru dezvoltarea infrastructurii.

„De ce reducem noi acest fond cu 90 de milioane de lei? Primăriile au beneficiat sau nu au beneficiat, vor beneficia sau nu? Și unde este stimulentul doi pentru dezvoltarea infrastructurii?”, a întrebat parlamentarul.

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a dat asigurări că reducerea alocărilor pentru 2026 nu înseamnă că Guvernul renunță la angajamentele asumate față de localitățile amalgamate. Potrivit acesteia, ajustarea este determinată de faptul că în acest an Cancelaria de Stat va reuși să valorifice doar o parte din suma disponibilă.

„Guvernul planifică să-și onoreze toate obligațiile pe care și le-a asumat în procesul de amalgamare voluntară”, a declarat Belous.

Ministrul a explicat că fondurile care nu vor fi utilizate în 2026 urmează să fie prevăzute în perioadele următoare, pe măsura implementării procesului.

„Faptul că în 2026 se face o ajustare la fond nu înseamnă că acești bani nu vor fi alocați în anul viitor”, a precizat Victoria Belous.

Potrivit ministrului, Cancelaria de Stat gestionează procesul și va continua să direcționeze resurse către primăriile amalgamate. Astfel, reducerea cu 90 de milioane de lei este prezentată de Ministerul Finanțelor drept o ajustare a cheltuielilor la ritmul real de valorificare, și nu drept o renunțare la stimulentele financiare promise administrațiilor locale.