Nu uitați actele acasă! Cum se va vota în Moldova şi peste hotare la prezidenţiale şi referendum

09 Oct. 2024, 09:05
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
09 Oct. 2024, 09:05 // Actual //  bani.md

În ziua referendumului pentru aderare la UE și alegerilor prezidențiale, cetățenii moldovenii vor merge la urne pentru a-și exprima opțiunea. Aceștia trebuia să ia la secțiile de votare unul dintre documente: buletinul de identitate sau buletinul de identitate provizoriu, pașaportul (inclusiv expirat), carnetul de student sau de elev în cazul studenților și elevilor care învață în alte localități decât în cele unde au reședința.

Persoanele care nu au reușit să se înregistreze în listele de bază, conform domiciliului, vor avea nevoie și de un certificat pe care îl eliberează funcționarii de la secția votare în raza căreia sunt arondați, pentru a putea să își exprime opțiunea oriunde în țară.

În total, în Republica Moldova și peste hotarele țării vor funcționa peste 2000 de secții de votare. Acestea se deschid la ora 7:00, conform fusului orar al fiecărei țări. Moldovenii vor prezenta actele necesare, iar operatorii îi vor verifica prin intermediul unui sistem informațional și, dacă totul este în regulă, vor introduce datele, apoi îi vor direcționa către funcționarii care eliberează buletinele de vot.

Se vor găsi persoanele în listă și vor semna în dreptul numelui, în lista de bază a alegătorilor sau, după caz, în cea suplimentară, apoi vor primi două buletine de vot. Primul, de culoare gri afumat, va fi cu lista candidaților la prezidențiale. Al doilea, violet, va conține opțiunile de la referendum: Cetățenii vor trebui să răspundă „Da” sau „Nu” la întrebarea „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. 

Ulterior, alegătorii vor merge în cabină și vor aplica ștampile cu inscripția „votat” în dreptul opțiunilor preferate. Este important de menționat că alegerea poate fi făcută doar în favoarea unui singur candidat sau a unei singure opțiuni. Dacă aceasta nu va fi clară sau se vor aplica ștampile în dreptul mai multor concurenți electorali, buletinele de vot se vor anula.

În premieră pentru Moldova, conaționalii din SUA, Canada, Islanda, Finlanda, Suedia și Norvegia vor putea vota prin corespondență. Aproape 2000 de persoane au primit prin servicii poștale buletinele de vot, inclusiv pentru eventualul tur doi al prezidențialelor.

Buletinele cu opțiunile de vot pentru primul tur al scrutinului prezidențial și referendum urmează să fie expediate în plicuri preplătite la secțiile de votare deschise la misiunile diplomatice din SUA, Canada și Suedia, iar alegătorii se vor asigura că ele ajung la destinație până în joia dinaintea alegerilor, ora 18:00.

Secțiile de votare se vor închide la ora 21:00, apoi începe numărarea voturilor. Totuși, în caz că se vor forma rânduri, programul lor poate fi prelungit cu două ore.

În caz că se va defășura turul doi al alegerilor prezidențiale, procedurile vor fi aceleași, însă alegătorii vor primi un singur buletin de vot, cu numele celor doi candidați care au acumulat în primul tur cele mai multe voturi. Acesta va avea culoarea albastru oțel.

16 secţii de votare vor fi deschise în România pentru alegerile prezidenţiale şi referendumul privind aderarea la UE

26 Mai 2026, 16:52
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
26 Mai 2026, 16:52 // Actual //  Grîu Tatiana

Peste 142 de mii de persoane care aveau obligația legală să-și procure polița medicală nu au făcut-o în 2025, iar fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală au ratat încasări estimate la circa 187,3 milioane de lei. Datele apar în raportul Curții de Conturi privind gestionarea sistemului medical.

Potrivit auditorilor, printre cei care nu și-au cumpărat polița predomină proprietarii de terenuri agricole – peste 136 de mii de persoane. În medie, pentru fiecare persoană neasigurată care trebuia să achite polița reveneau aproximativ 1 315 lei neîncasați la bugetul medical.

Totodată, alte peste 1,62 milioane de persoane figurează ca fiind plecate peste hotare mai mult de 183 de zile pe an și, prin urmare, nu sunt obligate să procure polița medicală. Curtea de Conturi atrage însă atenția că autoritățile nu dețin date exacte privind perioadele reale de aflare în țară sau peste hotare ale acestor persoane.

Auditul mai arată că 69 de prestatori de servicii medicale au semnat contracte cu CNAM fără să aibă certificate de acreditare valabile, pentru servicii estimate la peste 2 miliarde de lei. Unele instituții au activat sute de zile fără acreditare. De exemplu, Centrul de Sănătate Cucuruzeni a funcționat 350 de zile fără certificat valabil.

Probleme au fost depistate și în domeniul fertilizării in vitro. Curtea de Conturi a constatat că servicii în valoare de 1,2 milioane de lei au fost achitate unor clinici care nu aveau autorizațiile necesare pentru acest tip de activitate.

Raportul arată că veniturile fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală au constituit anul trecut 17,493 miliarde de lei, cu 1,56 miliarde mai mult decât în 2024. Cheltuielile au ajuns la 17,396 miliarde de lei, iar sistemul a încheiat anul cu un excedent de 96,7 milioane de lei.

Salariații au rămas principala sursă de finanțare a sistemului medical. Cei peste 758 de mii de angajați au contribuit cu 9,49 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 54,3% din veniturile FAOAM. În medie, contribuția anuală per angajat a fost de 12 513 lei.

În paralel, statul a achitat 7,17 miliarde de lei pentru asigurarea medicală a peste 1,57 milioane de persoane neangajate – copii, pensionari și persoane cu dizabilități. Potrivit auditului, aceste categorii au beneficiat însă de servicii medicale în valoare de 9,06 miliarde de lei, cu aproape 1,9 miliarde mai mult decât contribuțiile achitate de Guvern. În medie, pentru fiecare persoană asigurată de stat au revenit servicii medicale de aproximativ 4 566 de lei anual.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!