Nu uitați actele acasă! Cum se va vota în Moldova şi peste hotare la prezidenţiale şi referendum

09 Oct. 2024, 09:05
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
09 Oct. 2024, 09:05 // Actual //  bani.md

În ziua referendumului pentru aderare la UE și alegerilor prezidențiale, cetățenii moldovenii vor merge la urne pentru a-și exprima opțiunea. Aceștia trebuia să ia la secțiile de votare unul dintre documente: buletinul de identitate sau buletinul de identitate provizoriu, pașaportul (inclusiv expirat), carnetul de student sau de elev în cazul studenților și elevilor care învață în alte localități decât în cele unde au reședința.

Persoanele care nu au reușit să se înregistreze în listele de bază, conform domiciliului, vor avea nevoie și de un certificat pe care îl eliberează funcționarii de la secția votare în raza căreia sunt arondați, pentru a putea să își exprime opțiunea oriunde în țară.

În total, în Republica Moldova și peste hotarele țării vor funcționa peste 2000 de secții de votare. Acestea se deschid la ora 7:00, conform fusului orar al fiecărei țări. Moldovenii vor prezenta actele necesare, iar operatorii îi vor verifica prin intermediul unui sistem informațional și, dacă totul este în regulă, vor introduce datele, apoi îi vor direcționa către funcționarii care eliberează buletinele de vot.

Se vor găsi persoanele în listă și vor semna în dreptul numelui, în lista de bază a alegătorilor sau, după caz, în cea suplimentară, apoi vor primi două buletine de vot. Primul, de culoare gri afumat, va fi cu lista candidaților la prezidențiale. Al doilea, violet, va conține opțiunile de la referendum: Cetățenii vor trebui să răspundă „Da” sau „Nu” la întrebarea „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. 

Ulterior, alegătorii vor merge în cabină și vor aplica ștampile cu inscripția „votat” în dreptul opțiunilor preferate. Este important de menționat că alegerea poate fi făcută doar în favoarea unui singur candidat sau a unei singure opțiuni. Dacă aceasta nu va fi clară sau se vor aplica ștampile în dreptul mai multor concurenți electorali, buletinele de vot se vor anula.

În premieră pentru Moldova, conaționalii din SUA, Canada, Islanda, Finlanda, Suedia și Norvegia vor putea vota prin corespondență. Aproape 2000 de persoane au primit prin servicii poștale buletinele de vot, inclusiv pentru eventualul tur doi al prezidențialelor.

Buletinele cu opțiunile de vot pentru primul tur al scrutinului prezidențial și referendum urmează să fie expediate în plicuri preplătite la secțiile de votare deschise la misiunile diplomatice din SUA, Canada și Suedia, iar alegătorii se vor asigura că ele ajung la destinație până în joia dinaintea alegerilor, ora 18:00.

Secțiile de votare se vor închide la ora 21:00, apoi începe numărarea voturilor. Totuși, în caz că se vor forma rânduri, programul lor poate fi prelungit cu două ore.

În caz că se va defășura turul doi al alegerilor prezidențiale, procedurile vor fi aceleași, însă alegătorii vor primi un singur buletin de vot, cu numele celor doi candidați care au acumulat în primul tur cele mai multe voturi. Acesta va avea culoarea albastru oțel.

16 secţii de votare vor fi deschise în România pentru alegerile prezidenţiale şi referendumul privind aderarea la UE

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.