Nu uitați actele acasă! Cum se va vota în Moldova şi peste hotare la prezidenţiale şi referendum

În ziua referendumului pentru aderare la UE și alegerilor prezidențiale, cetățenii moldovenii vor merge la urne pentru a-și exprima opțiunea. Aceștia trebuia să ia la secțiile de votare unul dintre documente: buletinul de identitate sau buletinul de identitate provizoriu, pașaportul (inclusiv expirat), carnetul de student sau de elev în cazul studenților și elevilor care învață în alte localități decât în cele unde au reședința.

Persoanele care nu au reușit să se înregistreze în listele de bază, conform domiciliului, vor avea nevoie și de un certificat pe care îl eliberează funcționarii de la secția votare în raza căreia sunt arondați, pentru a putea să își exprime opțiunea oriunde în țară.

În total, în Republica Moldova și peste hotarele țării vor funcționa peste 2000 de secții de votare. Acestea se deschid la ora 7:00, conform fusului orar al fiecărei țări. Moldovenii vor prezenta actele necesare, iar operatorii îi vor verifica prin intermediul unui sistem informațional și, dacă totul este în regulă, vor introduce datele, apoi îi vor direcționa către funcționarii care eliberează buletinele de vot.

Se vor găsi persoanele în listă și vor semna în dreptul numelui, în lista de bază a alegătorilor sau, după caz, în cea suplimentară, apoi vor primi două buletine de vot. Primul, de culoare gri afumat, va fi cu lista candidaților la prezidențiale. Al doilea, violet, va conține opțiunile de la referendum: Cetățenii vor trebui să răspundă „Da” sau „Nu” la întrebarea „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.

Ulterior, alegătorii vor merge în cabină și vor aplica ștampile cu inscripția „votat” în dreptul opțiunilor preferate. Este important de menționat că alegerea poate fi făcută doar în favoarea unui singur candidat sau a unei singure opțiuni. Dacă aceasta nu va fi clară sau se vor aplica ștampile în dreptul mai multor concurenți electorali, buletinele de vot se vor anula.

În premieră pentru Moldova, conaționalii din SUA, Canada, Islanda, Finlanda, Suedia și Norvegia vor putea vota prin corespondență. Aproape 2000 de persoane au primit prin servicii poștale buletinele de vot, inclusiv pentru eventualul tur doi al prezidențialelor.

Buletinele cu opțiunile de vot pentru primul tur al scrutinului prezidențial și referendum urmează să fie expediate în plicuri preplătite la secțiile de votare deschise la misiunile diplomatice din SUA, Canada și Suedia, iar alegătorii se vor asigura că ele ajung la destinație până în joia dinaintea alegerilor, ora 18:00.

Secțiile de votare se vor închide la ora 21:00, apoi începe numărarea voturilor. Totuși, în caz că se vor forma rânduri, programul lor poate fi prelungit cu două ore.

În caz că se va defășura turul doi al alegerilor prezidențiale, procedurile vor fi aceleași, însă alegătorii vor primi un singur buletin de vot, cu numele celor doi candidați care au acumulat în primul tur cele mai multe voturi. Acesta va avea culoarea albastru oțel.

16 secţii de votare vor fi deschise în România pentru alegerile prezidenţiale şi referendumul privind aderarea la UE

#procedura de vot #referendum #sectii de votare #alegeri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.