Nu uitați actele acasă! Cum se va vota în Moldova şi peste hotare la prezidenţiale şi referendum

09 Oct. 2024, 09:05
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
09 Oct. 2024, 09:05 // Actual //  bani.md

În ziua referendumului pentru aderare la UE și alegerilor prezidențiale, cetățenii moldovenii vor merge la urne pentru a-și exprima opțiunea. Aceștia trebuia să ia la secțiile de votare unul dintre documente: buletinul de identitate sau buletinul de identitate provizoriu, pașaportul (inclusiv expirat), carnetul de student sau de elev în cazul studenților și elevilor care învață în alte localități decât în cele unde au reședința.

Persoanele care nu au reușit să se înregistreze în listele de bază, conform domiciliului, vor avea nevoie și de un certificat pe care îl eliberează funcționarii de la secția votare în raza căreia sunt arondați, pentru a putea să își exprime opțiunea oriunde în țară.

În total, în Republica Moldova și peste hotarele țării vor funcționa peste 2000 de secții de votare. Acestea se deschid la ora 7:00, conform fusului orar al fiecărei țări. Moldovenii vor prezenta actele necesare, iar operatorii îi vor verifica prin intermediul unui sistem informațional și, dacă totul este în regulă, vor introduce datele, apoi îi vor direcționa către funcționarii care eliberează buletinele de vot.

Se vor găsi persoanele în listă și vor semna în dreptul numelui, în lista de bază a alegătorilor sau, după caz, în cea suplimentară, apoi vor primi două buletine de vot. Primul, de culoare gri afumat, va fi cu lista candidaților la prezidențiale. Al doilea, violet, va conține opțiunile de la referendum: Cetățenii vor trebui să răspundă „Da” sau „Nu” la întrebarea „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. 

Ulterior, alegătorii vor merge în cabină și vor aplica ștampile cu inscripția „votat” în dreptul opțiunilor preferate. Este important de menționat că alegerea poate fi făcută doar în favoarea unui singur candidat sau a unei singure opțiuni. Dacă aceasta nu va fi clară sau se vor aplica ștampile în dreptul mai multor concurenți electorali, buletinele de vot se vor anula.

În premieră pentru Moldova, conaționalii din SUA, Canada, Islanda, Finlanda, Suedia și Norvegia vor putea vota prin corespondență. Aproape 2000 de persoane au primit prin servicii poștale buletinele de vot, inclusiv pentru eventualul tur doi al prezidențialelor.

Buletinele cu opțiunile de vot pentru primul tur al scrutinului prezidențial și referendum urmează să fie expediate în plicuri preplătite la secțiile de votare deschise la misiunile diplomatice din SUA, Canada și Suedia, iar alegătorii se vor asigura că ele ajung la destinație până în joia dinaintea alegerilor, ora 18:00.

Secțiile de votare se vor închide la ora 21:00, apoi începe numărarea voturilor. Totuși, în caz că se vor forma rânduri, programul lor poate fi prelungit cu două ore.

În caz că se va defășura turul doi al alegerilor prezidențiale, procedurile vor fi aceleași, însă alegătorii vor primi un singur buletin de vot, cu numele celor doi candidați care au acumulat în primul tur cele mai multe voturi. Acesta va avea culoarea albastru oțel.

16 secţii de votare vor fi deschise în România pentru alegerile prezidenţiale şi referendumul privind aderarea la UE

21 Aug. 2026, 20:28
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
21 Aug. 2026, 20:28 // Actual //  Ursu Victor

Guvernul intenționează să introducă din nou regimul de licențiere a importurilor de cereale, măsura urmând să fie discutată la ședința Executivului de săptămâna viitoare. Anunțul a fost făcut de premierul Vasile Tofan, care susține că intervenția este menită să protejeze producătorii și exportatorii moldoveni de presiunile asupra prețurilor, dar avertizează că decizia implică și riscuri pentru alte sectoare ale economiei.

„La următoarea ședință a Guvernului, vom recomanda introducerea regimului de licențiere pentru importurile de cereale”, a anunțat Tofan.

Premierul afirmă că, în mod normal, statul ar trebui să intervină cât mai puțin pe piață, însă situația actuală impune găsirea unui echilibru între interesele agricultorilor și cele ale industriilor care folosesc cerealele drept materie primă.

Potrivit lui, limitarea importurilor prin licențiere ar putea proteja fermierii moldoveni, dar în același timp poate scumpi materia primă pentru morărit, panificație, zootehnie și industria uleiurilor.

Tofan avertizează că, dacă aceste sectoare își pierd competitivitatea, Republica Moldova riscă să importe mai multe produse cu valoare adăugată mai mare, precum făină, carne, lapte și ulei, în loc să le producă pe piața internă.

„Cele mai dificile sunt [deciziile] de tip 50/50, când trebuie să cântărești interese legitime, dar diferite, și să alegi soluția care implică cele mai mici riscuri pentru economie în ansamblu. Aceasta este una dintre ele”, a explicat premierul.

Șeful Guvernului susține însă că există și semnale favorabile pentru agricultori. Primele date privind recolta din acest an ar indica rezultate bune, iar în cazul rapiței au fost înregistrate randamente ridicate în mai multe regiuni și prețuri peste nivelul de anul trecut.

Un alt factor favorabil ar putea veni de pe piața europeană. Potrivit premierului, perspectivele pentru unele culturi s-au deteriorat semnificativ în Europa. Recolta de porumb este estimată în prezent la un nivel cu aproape 20% sub media ultimilor cinci ani, iar oferta mai redusă ar putea susține prețurile regionale la cereale.

Tofan spune că aceste perspective nu elimină însă problemele agricultorilor moldoveni, care operează cu marje reduse și sunt expuși atât riscurilor climatice, cât și unei piețe regionale afectate de război și perturbări logistice.

Mecanismul concret de licențiere urmează să fie stabilit la ședința Guvernului de săptămâna viitoare. Potrivit premierului, un regim similar a fost aplicat în perioada 2024–2025 și ar fi avut „efecte benefice” pentru producătorii autohtoni de cereale.

Noua măsură ar urma să aibă caracter temporar și să fie valabilă până la 31 octombrie 2026.

Pe termen lung, Tofan afirmă că autoritățile trebuie să se concentreze pe reducerea costurilor logistice, îmbunătățirea accesului la piețele externe, dezvoltarea capacităților de depozitare și procesare, facilitarea finanțării și creșterea competitivității sectorului agricol.

„Protejarea fermierilor este importantă. La fel de important este să nu slăbim, fără să vrem, celelalte ramuri ale economiei care depind de cereale”, a conchis premierul.