Numărul soldaților ruși uciși în Ucraina, șters de pe site-ul unui ziar pro-Kremlin. Cifra, de 20 de ori mai mare

Ziarul pro-Kremlin Komsomolskaia Pravda a publicat, pentru scurt timp, o știre cu bilanțul soldaţilor ruşi ucişi în Ucraina, transmis de Ministerul rus al Apărării, însă informația a fost ştearsă ulterior. Numărul publicat și șters, de aproape 10.000 de soldați morți, este de 20 de ori mai mare decât cel confirmat oficial până în prezent de Moscova.

Un bilanţ al Ministerului Apărării rus a fost publicat duminică pe pagina web a ziarului Komsomolskaia Pravda, indicând 9.861 de soldaţi ruşi ucişi de la începutul conflictului, după cum a arătat o versiune salvată, care a circulat luni pe rețelele sociale.

Câteva ore mai târziu, pasajul referitor la victime a dispărut din articolul publicat de Komsomolskaia Pravda, potrivit dpa, preluată de Agerpres.

Acest bilanţ al pierderilor suferite de forţele ruse în Ucraina este semnificativ mai ridicat decât cei 498 de soldaţi ucişi confirmaţi oficial până în prezent de Moscova.

Diferite media încercau să rezolve puzzle-ul legat de sensul respectivului articol luni, unele dintre acestea menţionând că Ministerul Apărării rus nu oferise niciun fel de informaţii referitoare la pierderile armatei în conferinţa de presă de duminică.

Jurnalistul Iaroslav Trofimov de la Wall Street Journal aprecia pe Twitter: „Fie site-ul ziarului KP a fost spart, fie cineva de acolo a primit numerele scurse şi le-a postat”.

Dacă acest bilanţ se adevereşte, înseamnă că, în mai puţin de o lună, 10.000 de soldaţi ruşi au fost ucişi în Ucraina. În războiul din Afganistan din anii 1980, armata sovietică a pierdut aproximativ 15.000 de soldaţi în decurs de nouă ani.

Potrivit bilanțului estimat de forțele ucrainene, rușii au pierdut circa 15.000 de soldaţi în Ucraina, în vreme ce estimările Pentagonului sunt de peste 7.000 de militari ruși morți. Niciuna dintre aceste cifre nu a putut fi confirmată.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

https://twitter.com/yarotrof/status/1505976589485551624?ref_src=twsrc%5Etfw%7Ctwcamp%5Etweetembed%7Ctwterm%5E1505976589485551624%7Ctwgr%5E%7Ctwcon%5Es1_c10&ref_url=https%3A%2F%2Fwww.digi24.ro%2Fstiri%2Fexterne%2Fbilantul-soldatilor-rusi-ucisi-in-ucraina-sters-de-pe-site-ul-unui-ziar-pro-kremlin-cifra-de-20-de-ori-mai-mare-decat-cea-oficiala-1879893

#soldați #Tancuri #morti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Antalya, capitala turismului turcesc, a înregistrat două noi recorduri istorice atât în primele 11 luni ale anului, cât și în luna noiembrie, iar printre vizitatorii fideli ai destinației se numără și moldovenii — peste 182 de mii în 2025, chiar dacă numărul lor a scăzut ușor cu 1%, scrie presa din Turcia.

Destinația a fost vizitată, între ianuarie și noiembrie, de 16,8 milioane de turiști, depășind cu 1,1% nivelul anului 2024, considerat până acum cel mai bun din istorie. Doar în noiembrie au fost înregistrați 486.000 de vizitatori din 152 de țări, cu 2,4% mai mulți decât în aceeași lună anul precedent.

Principala explicație pentru creșterea record o reprezintă turiștii ruși, care se confruntă cu dificultăți majore de a călători în Europa din cauza sancțiunilor impuse după invazia în Ucraina. Astfel, Antalya a devenit principala lor alternativă: aproape patru milioane de ruși au vizitat stațiunea în 11 luni, un turist din patru fiind rus.

Germania rămâne a doua piață ca mărime, cu peste 3,47 milioane de vizitatori, urmată de Regatul Unit și Polonia, care au depășit fiecare pragul de un milion de sosiri. Diaspora turcă se află pe locul cinci, cu peste un milion de turiști.

Moldova intră, de asemenea, în topul celor 20 de țări care alimentează Antalya, cu aproximativ 182 000 de vizitatori în 2025. Alte state importante în structura turistică a regiunii sunt Ucraina, România, Kazahstan, Cehia, Lituania, Slovacia, Danemarca, Olanda, Austria, Belarus, Franța, Elveția, Suedia, Ungaria, Norvegia, Letonia, Estonia și Serbia — unele în creștere semnificativă, precum Lituania (+100%), altele în recul moderat, precum România (-3%) sau Norvegia (-6%).