Un nou șef la Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor

Cetățeanul român, Daniel-Marius Staicu, care a primit cetățenia Republicii Moldova acum două săptămâni, prin decretul prezidențial al Maiei Sandu, a fost numit șef al Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor. Numirea a fost făcută la ședința de astăzi a Guvernului.

Daniel-Marius Staicu a fost implicat în 2018 într-un scandal. Atunci când Corpul de Control al Guvernului a sesizat procurorii privind nereguli depistate la Oficiul pentru Combaterea Spălării Banilor, ca urmare a unei reclamaţii făcute de 6 dintre cei 7 membri.

Aceştia au reclamat că preşedintele instituţiei i-a exclus din procedura de avizare.

Neregulile ar fi vizat forma în care a fost realizat regulamentul de funcţionare al Oficiului la Secretariatul General al Guvernului, prin care Daniel-Marius Staicu devenea singurul cu acces la informații despre tranzacțiile de spălare de bani sau finanțarea terorismului identificate în România.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

„S-a constatat faptul că prin ordinul preşedintelui ONPCSB nr. 332/27.12.2017 au fost abrogate Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea şedinţelor plenului ONPCSB precum şi Metodologia de analiză şi prelucrare a informaţiilor.

Prin adoptarea acestor măsuri, membrii plenului ONPCSB, reprezentanţi ai instituţiilor care fac parte din organul colegial, cu excepţia preşedintelui acestuia, au fost excluşi din procedura de avizare de specialitate a documentelor Oficiului, din orice alte mecanisme care le permiteau emiterea de îndrumări cu privire la rezolvarea soolicitărilor adresate de instituţiile implicate în combaterea unui astfel de fenomen eminamente periculor (PÎCCJ, DNA , DIICOT) precum şi din activităţile de prelucrare a datelor şi informaţiilor conţinute în rapoartele de tranzacţii suspecte”, se menţionează în raportul Corpului de Control al Guvernului.

#spalare de bani #numire #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, a declarat că Bugetul PLUS+, în valoare de 8 miliarde de lei, reprezintă un efort substanțial de susținere a măsurilor economice și sociale asumate de Guvern, dar vine cu un preț: creșterea deficitului bugetar estimat la 5,1% din PIB.

„Această rectificare influențează veniturile, cheltuielile și, evident, deficitul. Sunt ajustări atât în bugetul de stat, cât și în bugetul asigurărilor sociale. În acest proiect deja sunt reflectate granturile din partea Uniunii Europene și alte surse externe, precum și domeniile în care vor fi investiți acești bani”, a precizat ministra.

Potrivit ministrei, după rectificare veniturile bugetare ajustate vor fi de 75 miliarde lei și cheltuieli totale de93 miliarde lei. Deficitul bugetar estimat va fi de până la 5,1% din PIB, în condițiile unei implementări complete a tuturor programelor.

Ministra Belous a subliniat că transparența bugetară este asigurată, iar datele privind evoluția deficitului și execuția bugetului sunt publice și disponibile trimestrial pe site-ul Ministerului Finanțelor.

„Dacă până acum invocam lipsa banilor ca obstacol pentru reforme, acum nu mai avem această scuză. Avem suficiente resurse și lichiditate. Este momentul să livrăm rezultate și să onorăm angajamentele asumate”, a declarat Belous.

Ministra a adresat un apel direct agenților economici, încurajându-i să aplice la programele de susținere lansate prin Bugetul PLUS+.

„Invit toți agenții economici să aplice la aceste măsuri. Ministerul Finanțelor își va onora obligațiile. Scopul nostru este să implementăm reformele până la capăt”.