Un nou șef la Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor

Cetățeanul român, Daniel-Marius Staicu, care a primit cetățenia Republicii Moldova acum două săptămâni, prin decretul prezidențial al Maiei Sandu, a fost numit șef al Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor. Numirea a fost făcută la ședința de astăzi a Guvernului.

Daniel-Marius Staicu a fost implicat în 2018 într-un scandal. Atunci când Corpul de Control al Guvernului a sesizat procurorii privind nereguli depistate la Oficiul pentru Combaterea Spălării Banilor, ca urmare a unei reclamaţii făcute de 6 dintre cei 7 membri.

Aceştia au reclamat că preşedintele instituţiei i-a exclus din procedura de avizare.

Neregulile ar fi vizat forma în care a fost realizat regulamentul de funcţionare al Oficiului la Secretariatul General al Guvernului, prin care Daniel-Marius Staicu devenea singurul cu acces la informații despre tranzacțiile de spălare de bani sau finanțarea terorismului identificate în România.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

„S-a constatat faptul că prin ordinul preşedintelui ONPCSB nr. 332/27.12.2017 au fost abrogate Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea şedinţelor plenului ONPCSB precum şi Metodologia de analiză şi prelucrare a informaţiilor.

Prin adoptarea acestor măsuri, membrii plenului ONPCSB, reprezentanţi ai instituţiilor care fac parte din organul colegial, cu excepţia preşedintelui acestuia, au fost excluşi din procedura de avizare de specialitate a documentelor Oficiului, din orice alte mecanisme care le permiteau emiterea de îndrumări cu privire la rezolvarea soolicitărilor adresate de instituţiile implicate în combaterea unui astfel de fenomen eminamente periculor (PÎCCJ, DNA , DIICOT) precum şi din activităţile de prelucrare a datelor şi informaţiilor conţinute în rapoartele de tranzacţii suspecte”, se menţionează în raportul Corpului de Control al Guvernului.

#spalare de bani #numire #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Curtea Supremă de Justiție (Dosarul nr. 2rh-5/25 NR. PIGD 2-19179753-01-2rh-03032025) a respins, la 14 mai 2025, cererea de revizuire ca inadmisibilă, depusă de lichidatorul companiei „Elat-Neocons” SRL, Tair Manalati și a menținut dreptul de proprietate al Tatianei Melinte asupra unui apartament, procurat în anul 2019 în temeiul unui contract de investiții cu „Elat-Neocons”. Tatiana Melinte a susținut că a achitat integral suma de 250.000 lei, prezentând o chitanță și un bon fiscal în acest sens.

Dosarul Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău (Dosarul nr.la-302/24 1 -20149048-02-1 a 01042024), fiind axat pe condamnarea fostului administrator al companiei, Ghennadie Dilevschi pentru prejudicierea companiei „Elat-Neocons” cu peste 41 milioane lei, a calificat drept fictive 80 contracte de investiții în construcție. Ghennadie Dilevschi a fost condamnat la 1 an și 6 luni de închisoare fără restituirea prejudiciului, Iar contractele de investiții, semnate notarial și înregistrate la ASP, printre care figurează și contractul încheiat cu Tatiana Melinte, au fost calificate ca fictive de către instanța penală, deoarece, conform materialelor dosarului, fiind eliberat bonul de casă, mijloacele financiare în casieria companiei nu au fost introduse.

Vom menționa că „Elat-Neocons” a anulat chitanțele și bonurile fiscale, care atestă plățile prin decizie internă peste 2 ani după eliberare, contrar prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 474/1998, cât și Hotărârii Guvernului nr. 141/2019, care NU prevăd astfel de procedură de anulare a bonurilor de casă eliberate plătitorilor, iar Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău a oferit statut juridic acestor acțiuni ale „Elat-Neocons”.

Potrivit pct. 3 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 474/1998, ”bonul de casă este un document confirmativ emis de mașina de casă și de control la efectuarea decontărilor băneşti în numerar, care atestă operațiunea economică și achitarea plății.”

Printre Deciziile judecătorești, care NU au recunoscut bonul de casă al Tatianei Melinte în calitate de document confirmativ se numără Dosarul Colegiul Civil al Curții de Apel Chișinău (Dosarul nr. 2a-1813/2021 2-19179753-02-2a-26042021). Chitanța la dispoziția de încasare și copia bonului fiscal, eliberat de „Elat Neocons” SRL, privind achitarea sumei conform contractului de investiție nu a servit ca probă pertinentă și concludentă. Preşedintele ședinței, judecătoarea Anton Marina a respins în anul 2021 acțiunea, motivând că plata nu a fost dovedită prin documente bancare, ci doar printr-un bon de casă, considerat insuficient. „Faptul că apelanta/reclamanta a achitat suma de 250.000 lei prin alte mijloace decât cele expres prevăzute în contract nu demonstrează executarea corespunzătoare a contractului, fapt ce i-ar acorda dreptul de a pretinde înregistrarea dreptului de proprietate”, deși, potrivit punctului 4.11 din contract, plata trebuia dovedită prin documente bancare sau dispoziții de plată cu nota băncii, ordin de incasare și alte documente, iar bonul de casă nu a fost considerat de judecătoarea Anton Marina de la Curtea de Apel, un mijloc probator suficient. Este notabil că această judecătoare la 10.04.2025 nu a trecut evaluarea externă (vetting-ul).

În 2022, CSJ a casat hotărârea instanței anterioare și a trimis cauza spre rejudecare. Ulterior, în iunie 2022, Curtea de Apel (Dosarul nr. 2a-1110/22 2-19179753-02-2a-03032022) a admis acțiunea Tatianei Melinte și i-a recunoscut dreptul de proprietate asupra apartamentului.

Poziția Serviciului Fiscal de Stat (SFS) privind bonurile de casă expusă într-un răspuns oficial din 14 mai 2025 (nr. 26-08/5-20/78143), bonul de casă este un document confirmativ valabil, emis de mașina de casă și control, care atestă o operațiune economică și achitarea plății.

Conform unui material publicat de bani.md, compania „Elat-Neocons” este implicată într-un scandal de amploare, fiind acuzată că încearcă să deposedeze de locuințe 80 de familii din Chișinău. Aceștea au achitat integral pentru apartamente în blocuri construite de companie, însă au primit titlurile de proprietate prin decizii judecătorești în anii 2021-2022, iar hotărârile judecătorești sunt acum revizuite în instanțe, la inițiativa lichidatorului companiei. Situația a generat proteste și apeluri către autorități pentru intervenție.