O companie gigant apare în Republica Moldova

Astăzi, Guvernul Republicii Moldova a aprobat hotărârea de reorganizare a Întreprinderii de Stat „Administrația de Stat a Drumurilor” (Î.S. ASD) în societate pe acțiuni, cu capital integral de stat. Aceasta reprezintă prima etapă a unui proces amplu de restructurare și fortificare a capacităților de administrare a rețelei de drumuri naționale.

Reorganizarea întreprinderii are ca obiectiv creșterea eficienței utilizării resurselor fondului rutier și sporirea capacităților de absorbție a mijloacelor financiare alocate din surse externe. Totodată, se urmărește îmbunătățirea sistemului de construire, modernizare, reabilitare și întreținere periodică a drumurilor publice naționale.

Următoarea etapă a procesului de restructurare implică consolidarea pachetelor de acțiuni ale statului în cadrul societăților pe acțiuni, specializate în întreținerea drumurilor publice. În faza ulterioară, se va realiza absorbția celorlalte 10 societăți pe acțiuni active în același domeniu.

Acțiunile Societății pe Acțiuni „Administrația Națională a Drumurilor” vor fi deținute de Agenția Proprietății Publice, care va asigura reorganizarea întreprinderii în termen de trei luni de la data intrării în vigoare a hotărârii.

În contextul reformei în domeniul administrării proprietății publice, Guvernul are ca obiectiv restructurarea întreprinderilor de stat în alte forme juridice de organizare. Astfel, politicile publice de administrare a întreprinderilor de stat sunt aliniate la normele generale de guvernare corporativă și de clarificare a atribuțiilor fondatorului, ale consiliului de administrație și ale administratorului.

Anul trecut, economistul Vitalie Rapcea de la Expert-Grup a evidențiat riscurile transformării instituției de stat. „Inconsecvența ministerului de profil este și mai gravă în contextul în care propunerea de reorganizare a Î.S. ASD nu este fidelă nici cu propriul plan de activitate, care din 2019 până în 2021 prevedea reorganizarea Î.S. ASD în agenție (Agenția Națională a Drumurilor). Deși forma organizatorică propusă de autorii proiectului este cea de societate pe acțiuni, denumirea de „Administrație Națională a Drumurilor” trădează intenția inițială a autorităților de creare a unei agenții”, a declarat Rapcea.

Potrivit raportului financiar, Administrația de Stat a Drumurilor contabiliza un profit de 2,5 milioane de lei și venituri de 1,1 milioane de lei. Activele se cifrau la 18,5 miliarde de lei și un capital de 11,8 miliarde de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#drumuri #APP #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Antalya, capitala turismului turcesc, a înregistrat două noi recorduri istorice atât în primele 11 luni ale anului, cât și în luna noiembrie, iar printre vizitatorii fideli ai destinației se numără și moldovenii — peste 182 de mii în 2025, chiar dacă numărul lor a scăzut ușor cu 1%, scrie presa din Turcia.

Destinația a fost vizitată, între ianuarie și noiembrie, de 16,8 milioane de turiști, depășind cu 1,1% nivelul anului 2024, considerat până acum cel mai bun din istorie. Doar în noiembrie au fost înregistrați 486.000 de vizitatori din 152 de țări, cu 2,4% mai mulți decât în aceeași lună anul precedent.

Principala explicație pentru creșterea record o reprezintă turiștii ruși, care se confruntă cu dificultăți majore de a călători în Europa din cauza sancțiunilor impuse după invazia în Ucraina. Astfel, Antalya a devenit principala lor alternativă: aproape patru milioane de ruși au vizitat stațiunea în 11 luni, un turist din patru fiind rus.

Germania rămâne a doua piață ca mărime, cu peste 3,47 milioane de vizitatori, urmată de Regatul Unit și Polonia, care au depășit fiecare pragul de un milion de sosiri. Diaspora turcă se află pe locul cinci, cu peste un milion de turiști.

Moldova intră, de asemenea, în topul celor 20 de țări care alimentează Antalya, cu aproximativ 182 000 de vizitatori în 2025. Alte state importante în structura turistică a regiunii sunt Ucraina, România, Kazahstan, Cehia, Lituania, Slovacia, Danemarca, Olanda, Austria, Belarus, Franța, Elveția, Suedia, Ungaria, Norvegia, Letonia, Estonia și Serbia — unele în creștere semnificativă, precum Lituania (+100%), altele în recul moderat, precum România (-3%) sau Norvegia (-6%).