O femeie va deveni pentru prima dată președinte la Federația engleză de fotbal. Cine este Debbie Hewitt

Este pentru prima dată în istorie când o femeie va deveni președinte al Federației engleze de fotbal. Începând cu ianuarie 2022, femeia de afaceri, Debbie Hewitt va fi noul președinte al Federației.

Astăzi, 8 iunie, Federația Engleză de Fotbal (FA) a numit-o pe Debbie Hewitt președinte al forului începând din ianuarie 2022. Este prima femeia care va fi la cârma FA.

Greg Clarke, fostul președinte, a demisionat în noiembrie, după ce i-a numit pe fotbaliştii de culoare drept „coloraţi”, un termen jignitor în Marea Britanie.

El a folosit expresia „fotbalişti coloraţi” în timp ce vorbea despre modul în care unii internauți îi atacă pe jucătorii de culoare. Totul s-a întâmplat într-o audiere prin video în faţa Comisiei pentru Digital, Cultură, Media şi Sport (DCMS) a Camerei Comunelor, scrie The Guardian.

Cu toate că și-a cerut scuze, Clarke a părăsit și funcția de vicepreședinte al FIFA, ca urmare a incidentului.

Debbie Hewitt este o femeie de afaceri de succes, fiind președintele unui lanț de restaurante și a grupului Visa Europe.

De asemenea, Hewitt a petrecut șase ani în consiliul de administrație al The Restaurant Group plc, care deține Wagamama și Frankie și Benny’s. Ea va renunța la acest rol la preluarea poziției sale de FA.

„Am fost pasionată de fotbal încă de la o vârstă fragedă și sunt încântată de oportunitatea de a juca rolul meu în modelarea viitorului a ceva care înseamnă atât de mult pentru atât de mulți”, a spus Hewitt.

Decizia de numire a lui Hewitt vine după ce FA s-a confruntat cu proteste la scară largă generate de proiectul Super Ligii europene.

#FA #femeie #Debbie Hewitt #fotbal #presedinte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mass-media din Republica Moldova se confruntă în continuare cu probleme grave. Deși în 2025, comparativ cu anii precedenți, valoarea indicatorilor a înregistrat o creștere minoră, problemele sistemice majore în activitatea presei nu au remediate, conform Indicelui privind Situația Presei în Moldova (ISPM) pentru 2025, lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI).

Documentul este elaborat pentru al X-a an consecutiv. Indicele oferă o analiză a presei în ansamblu, evidențiind problemele și evoluțiile-cheie din sectorul media. Starea presei autohtone a fost apreciată de o echipă de 14 evaluatori, iar punctajul general al ISPM pentru anul 2025 constituie 32.4 puncte în acest an.

Starea presei a fost evaluată în conformitate cu șapte indicatori: cadrul juridic de reglementare, contextul politic, mediul economic, mediul profesional, calitatea jurnalismului, securitatea informațională din perspectivă mediatică și securitatea jurnaliștilor.

Conform raportului, securitatea jurnaliștilor a înregistrat cel mai accentuat regres. Acest lucru s-a produs pe fundalul frecvenței incidentelor de intimidare și agresare a reporterilor în spațiul public, a hărțuirii online și a normalizării discursului ostil față de presă.

În ceea ce privește cadrul juridic, indicatorul a înregistrat o creștere ușoară. Tendința este explicată printr-o o serie de intervenții în legislația audiovizuală, precum și modificări legislative care vizează protecția jurnalistului. Totuși, s-a constatat că există lacune majore în reglementarea coerentă a presei online și a celei scrise și lipsa obligațiilor clare de transparență a proprietății în mediul digital.

Și indicatorul dedicat mediului economic de activitate a presei a înregistrat o creștere minoră, avans susținut mai ales de consolidarea independenței editoriale în rândul redacțiilor independente, precum și de existența unor mecanisme de sprijin prin subvenționare. Totuși, raportul constată că veniturile din publicitate sunt insuficiente, o parte semnificativă a bugetelor continuă să fie direcționată către platforme globale, iar dependența de finanțări externe persistă.

Mediul profesional a crescut la 35 de puncte. A fost consolidată infrastructura de profesionaliza, însă calitatea jurnalismului a înregistrat o scădere ușoară, pe fundalul reducerii punctajului pluralismului intern.

Autorii raportului recomandă adoptarea unei legi generale a mass-mediei, care să vizeze inclusiv presa online, transpunerea standardelor anti-SLAPP, revizuirea mecanismelor problematice de suspendare sau retragere a licențelor, consolidarea garanțiilor privind accesul la informație, sporirea protecției jurnaliștilor și eficientizarea răspunsului instituțional la agresiuni și hărțuire, inclusiv în mediul online.

În 2024, mass-media din Moldova a fost apreciată cu 31.6 de puncte.

Raportul privind starea mass-mediei este parte a proiectului „Avansarea educației mediatice și sprijinirea mass-media din Republica Moldova”, susținut de Suedia și implementat de Internews. Programul își propune să contribuie la creșterea unui sector media divers, independent și viabil financiar, și la abilitarea tinerilor din Moldova de a naviga în siguranță în mediul complex de informare.