O femeie va deveni pentru prima dată președinte la Federația engleză de fotbal. Cine este Debbie Hewitt

08 Iun. 2021, 15:53
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
08 Iun. 2021, 15:53 // Actual //  MD Bani

Este pentru prima dată în istorie când o femeie va deveni președinte al Federației engleze de fotbal. Începând cu ianuarie 2022, femeia de afaceri, Debbie Hewitt va fi noul președinte al Federației.

Astăzi, 8 iunie, Federația Engleză de Fotbal (FA) a numit-o pe Debbie Hewitt președinte al forului începând din ianuarie 2022. Este prima femeia care va fi la cârma FA.

Greg Clarke, fostul președinte, a demisionat în noiembrie, după ce i-a numit pe fotbaliştii de culoare drept „coloraţi”, un termen jignitor în Marea Britanie.

El a folosit expresia „fotbalişti coloraţi” în timp ce vorbea despre modul în care unii internauți îi atacă pe jucătorii de culoare. Totul s-a întâmplat într-o audiere prin video în faţa Comisiei pentru Digital, Cultură, Media şi Sport (DCMS) a Camerei Comunelor, scrie The Guardian.

Cu toate că și-a cerut scuze, Clarke a părăsit și funcția de vicepreședinte al FIFA, ca urmare a incidentului.

Debbie Hewitt este o femeie de afaceri de succes, fiind președintele unui lanț de restaurante și a grupului Visa Europe.

De asemenea, Hewitt a petrecut șase ani în consiliul de administrație al The Restaurant Group plc, care deține Wagamama și Frankie și Benny’s. Ea va renunța la acest rol la preluarea poziției sale de FA.

„Am fost pasionată de fotbal încă de la o vârstă fragedă și sunt încântată de oportunitatea de a juca rolul meu în modelarea viitorului a ceva care înseamnă atât de mult pentru atât de mulți”, a spus Hewitt.

Decizia de numire a lui Hewitt vine după ce FA s-a confruntat cu proteste la scară largă generate de proiectul Super Ligii europene.

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!