O femeie va deveni pentru prima dată președinte la Federația engleză de fotbal. Cine este Debbie Hewitt

Este pentru prima dată în istorie când o femeie va deveni președinte al Federației engleze de fotbal. Începând cu ianuarie 2022, femeia de afaceri, Debbie Hewitt va fi noul președinte al Federației.

Astăzi, 8 iunie, Federația Engleză de Fotbal (FA) a numit-o pe Debbie Hewitt președinte al forului începând din ianuarie 2022. Este prima femeia care va fi la cârma FA.

Greg Clarke, fostul președinte, a demisionat în noiembrie, după ce i-a numit pe fotbaliştii de culoare drept „coloraţi”, un termen jignitor în Marea Britanie.

El a folosit expresia „fotbalişti coloraţi” în timp ce vorbea despre modul în care unii internauți îi atacă pe jucătorii de culoare. Totul s-a întâmplat într-o audiere prin video în faţa Comisiei pentru Digital, Cultură, Media şi Sport (DCMS) a Camerei Comunelor, scrie The Guardian.

Cu toate că și-a cerut scuze, Clarke a părăsit și funcția de vicepreședinte al FIFA, ca urmare a incidentului.

Debbie Hewitt este o femeie de afaceri de succes, fiind președintele unui lanț de restaurante și a grupului Visa Europe.

De asemenea, Hewitt a petrecut șase ani în consiliul de administrație al The Restaurant Group plc, care deține Wagamama și Frankie și Benny’s. Ea va renunța la acest rol la preluarea poziției sale de FA.

„Am fost pasionată de fotbal încă de la o vârstă fragedă și sunt încântată de oportunitatea de a juca rolul meu în modelarea viitorului a ceva care înseamnă atât de mult pentru atât de mulți”, a spus Hewitt.

Decizia de numire a lui Hewitt vine după ce FA s-a confruntat cu proteste la scară largă generate de proiectul Super Ligii europene.

#FA #femeie #Debbie Hewitt #fotbal #presedinte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Marea Britanie și aliații europeni analizează opțiuni pentru acțiuni comune împotriva așa-numitei „flote din umbră” care transportă petrol rusesc, inclusiv scenarii de interceptare și capturare a unor petroliere, potrivit unor informații publicate de Bloomberg.

Subiectul a fost discutat în marja Conferinței de Securitate de la München, deschisă pe 13 februarie, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor apărării din Forța Expediționară Comună (Joint Expeditionary Force – JEF), coaliție nord-europeană condusă de Regatul Unit și activă în Marea Baltică și Atlanticul de Nord.

Potrivit surselor citate, șeful forțelor armate britanice, Richard Knighton, a prezentat mai multe opțiuni de acțiune privind navele asociate „flotei din umbră” a Rusiei, inclusiv operațiuni comune de capturare. O astfel de abordare ar putea extinde precedentele create de Statele Unite, care au interceptat anterior petroliere ce operau pe rute legate de Venezuela.

Un oficial familiarizat cu discuțiile a declarat că, în eventualitatea unei operațiuni conduse de Londra, Europa ar urma probabil să își coordoneze acțiunile cu SUA. Potrivit aceleiași surse, interceptările deja realizate au provocat îngrijorare la Moscova, iar reprezentanți ai Kremlinului ar fi cerut în mod privat Washingtonului să oprească astfel de acțiuni. Conform datelor citate, forțele americane au capturat deja cel puțin nouă petroliere asociate Rusiei.

Ministrul apărării al Estoniei, Hanno Pevkur, a declarat că reuniunea JEF s-a desfășurat într-o „atmosferă de înțelegere”, iar participanții au fost de acord că este nevoie de o abordare mai proactivă. „Statele care oferă pavilion navelor din flota din umbră trebuie să știe că alte țări pot lua anumite măsuri”, a spus oficialul estonian.

Totuși, ministrul de externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a menționat că unele state membre rămân prudente din cauza temerilor privind o posibilă escaladare.

În ianuarie 2026, 14 țări europene au avertizat că intenționează să limiteze activitatea petrolierelor din „flota din umbră” în Marea Baltică și Marea Nordului. Potrivit unei declarații comune publicate de Ministerul Transporturilor din Regatul Unit, navele trebuie să opereze sub pavilion valid și să dețină documente care să confirme siguranța exploatării și asigurarea. În caz contrar, forțele militare ale statelor semnatare ar putea intercepta navele suspecte pentru inspecții.