O formație românească va cânta pe cel mai mare și mai scump vas de croazieră din lume. Cine sunt norocoșii

O formație românească va cânta pe cel mai nou, mare și scump vas de croazieră din lume, Wonder of the Seas.

Odată cu prima călătorie cu pasageri, ”orașul plututor” (ce a plecat din șantierul naval Saint Nazare pentru a primi finisajele de lux, totodată pentru probe tehnice), trupa românească High Frequency va face parte din echipa de entertainment. Seară de seară, trupeții vor distra miile de pasageri care s-au înscris din timp pentru un sejur-călătorie petrecut pe puntea gigantului cu 18 punți, 2867 de cabine , 20 de restaurante și care poate găzdui la bord 6988 de pasageri, scrie money.ro.

Liderul formației este Cristi Dumitrescu, fiul lui Nelu Dumitrescu, fondatorul legendei rock-ului românesc, grupul Iris. Din High Frequency mai fac parte solista Elize Manda, fostă finalistă la Vocea României, dar și Tudor Turcu, câștigătorul uneia din primele ediții ale talent show-ului X-Factor.

Cristi Dumitrescu este familiarizat cu viața de muzician pe vapor de croazieră (a mai susținut un contract cu trupa sa, No Stress), iar recomandările l-au trimis către cea mai bună echipă de entertainment ce va deservi viitorii pasageri de pe vasul gigant. Wonder of the Seas face parte din clasa Oasis (în lume există doar patru nave de aceeași clasă).

#Wonder of the Seas #cel mai mare #cel mai scump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul director al Asociației Forța Fermierilor, Alexandr Slusari, susține că sistemul de subvenționare în agricultură se află într-o criză financiară profundă, generată de creșterea accelerată a datoriilor față de agricultori, mult peste nivelul fondurilor alocate anual de stat.

Potrivit lui Slusari, în anul 2021 fondul de subvenționare în agricultură a fost de 1,1 miliarde de lei, iar datoriile restante pentru plata subvențiilor constituiau aproximativ 1 miliard de lei. „În anul 2026 fondul este planificat la 1,7 miliarde de lei, însă datoriile la achitarea subvențiilor pentru doi ani s-au ridicat deja la circa 4 miliarde de lei”, afirmă acesta.

Slusari subliniază că, în ultimii cinci ani, sprijinul acordat agricultorilor a crescut nesemnificativ raportat la volumul restanțelor. „În 5 ani sprijinul agricultorilor s-a majorat doar cu aproape 55%, însă datoriile au crescut de patru ori”, a menționat el.

În aceste condiții, Alexandr Slusari afirmă că mecanismul de subvenționare nu mai este funcțional. „Sistemul de subvenționare a ajuns într-un colaps financiar, când este nevoie de aproximativ 2,4 fonduri de subvenționare pentru achitarea datoriilor din anii 2024–2025, fără achitarea subvențiilor pe măsurile curente din anul 2026”, a avertizat Slusari.

Acesta susține că actuala criză din finanțarea agriculturii a fost generată în perioada în care Ministerul Agriculturii a fost condus de Vladimir Bolea, în prezent ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. „În orice companie privată, un manager care ar fi admis o asemenea discrepanță imensă demult ar fi fost concediat cu ”volcii bilet”. Nimeni nu l-ar mai fi angajat nici măcar ca paznic la stână. La noi omul după 2,5 ani de managment defectuos este mutat de la ministerul agriculturii la alt minister cu gestionarea bugetului de căteva ori mai mare. (…) Criza de proporție în finanțarea agriculturii a fost generată de domnul Vladimir Bolea, iar rezolvarea acestei situații va fi foarte grea”, afirmă Slusari.

Slusari a mai precizat că are „multe întrebări la activitatea curentă a Ministerului Agriculturii”, însă consideră că problema subvențiilor reprezintă una dintre cele mai grave crize structurale cu care se confruntă sectorul agricol în prezent.

Conform datelor oficiale ale Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, restanțele statului față de fermieri au ajuns la 3,4 miliarde de lei.