O formație românească va cânta pe cel mai mare și mai scump vas de croazieră din lume. Cine sunt norocoșii

O formație românească va cânta pe cel mai nou, mare și scump vas de croazieră din lume, Wonder of the Seas.

Odată cu prima călătorie cu pasageri, ”orașul plututor” (ce a plecat din șantierul naval Saint Nazare pentru a primi finisajele de lux, totodată pentru probe tehnice), trupa românească High Frequency va face parte din echipa de entertainment. Seară de seară, trupeții vor distra miile de pasageri care s-au înscris din timp pentru un sejur-călătorie petrecut pe puntea gigantului cu 18 punți, 2867 de cabine , 20 de restaurante și care poate găzdui la bord 6988 de pasageri, scrie money.ro.

Liderul formației este Cristi Dumitrescu, fiul lui Nelu Dumitrescu, fondatorul legendei rock-ului românesc, grupul Iris. Din High Frequency mai fac parte solista Elize Manda, fostă finalistă la Vocea României, dar și Tudor Turcu, câștigătorul uneia din primele ediții ale talent show-ului X-Factor.

Cristi Dumitrescu este familiarizat cu viața de muzician pe vapor de croazieră (a mai susținut un contract cu trupa sa, No Stress), iar recomandările l-au trimis către cea mai bună echipă de entertainment ce va deservi viitorii pasageri de pe vasul gigant. Wonder of the Seas face parte din clasa Oasis (în lume există doar patru nave de aceeași clasă).

#Wonder of the Seas #cel mai mare #cel mai scump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.