O formație românească va cânta pe cel mai mare și mai scump vas de croazieră din lume. Cine sunt norocoșii

O formație românească va cânta pe cel mai nou, mare și scump vas de croazieră din lume, Wonder of the Seas.

Odată cu prima călătorie cu pasageri, ”orașul plututor” (ce a plecat din șantierul naval Saint Nazare pentru a primi finisajele de lux, totodată pentru probe tehnice), trupa românească High Frequency va face parte din echipa de entertainment. Seară de seară, trupeții vor distra miile de pasageri care s-au înscris din timp pentru un sejur-călătorie petrecut pe puntea gigantului cu 18 punți, 2867 de cabine , 20 de restaurante și care poate găzdui la bord 6988 de pasageri, scrie money.ro.

Liderul formației este Cristi Dumitrescu, fiul lui Nelu Dumitrescu, fondatorul legendei rock-ului românesc, grupul Iris. Din High Frequency mai fac parte solista Elize Manda, fostă finalistă la Vocea României, dar și Tudor Turcu, câștigătorul uneia din primele ediții ale talent show-ului X-Factor.

Cristi Dumitrescu este familiarizat cu viața de muzician pe vapor de croazieră (a mai susținut un contract cu trupa sa, No Stress), iar recomandările l-au trimis către cea mai bună echipă de entertainment ce va deservi viitorii pasageri de pe vasul gigant. Wonder of the Seas face parte din clasa Oasis (în lume există doar patru nave de aceeași clasă).

#Wonder of the Seas #cel mai mare #cel mai scump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Din 1 aprilie, se va aplica un tarif uniform pentru serviciul de distribuție a gazelor naturale în Republica Moldova, potrivit unui proiect de hotărâre propus pentru consultări publice și care urmează să fie examinat în ședința din 10 martie a Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică.

Documentul prevede stabilirea unor tarife unice pentru distribuția gazelor, diferențiate doar în funcție de nivelul de presiune al rețelei. Astfel, tariful ar urma să fie de 387 lei pentru o mie de metri cubi pentru rețelele de presiune înaltă, 1 410 lei pentru presiune medie și 4 921 lei pentru presiune joasă.

Proiectul introduce și un mecanism de plăți compensatorii de egalizare între operatorii sistemelor de distribuție, pentru ca fiecare companie să își poată recupera veniturile reglementate. Conform metodologiei, valorile pozitive indică sumele pe care operatorii trebuie să le achite în mecanismul de egalizare, iar valorile negative reprezintă compensațiile pe care aceștia le vor primi.

Datele din anexă arată că, pentru distribuția gazelor prin rețele de presiune joasă către consumatorii finali, „Chișinău-gaz” ar urma să achite 2 490 lei pentru fiecare o mie de metri cubi distribuiți, F.P.C. „Lăcătuș” S.R.L. – 3 767 lei, iar Î.C.S. „Nord Gaz – Sîngerei” S.R.L. – 3 357 lei. În același timp, mai mulți operatori ar urma să primească compensații, printre cei cu cele mai mari sume fiind S.R.L. „Faitec-M” cu 6 990 lei pentru o mie de metri cubi, „Cimișlia-gaz”, cu 6 489 lei pentru o mie de metri cubi, „Taraclia-gaz”, cu 5 430 lei, „Ștefan Vodă-gaz”, cu 4 383 lei, „Edineț-gaz”, cu 4 171 lei și „Orhei-gaz”, cu 3 790 lei.

Mecanismul de compensare va fi aplicat pentru 17 operatori ai sistemelor de distribuție, iar fluxurile financiare vor fi gestionate de „Chișinău-gaz”, desemnată drept entitate de reconciliere. Proiectul mai prevede abrogarea hotărârilor prin care au fost stabilite până acum tarife separate pentru operatorii de distribuție.

Anterior, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a explicat structura tarifului final al gazelor: costul de achiziție reprezintă aproximativ 60 la sută din preț, distribuția circa 28 la sută, transportul intern 2 la sută, furnizarea 4 la sută, iar restul sunt devieri tarifare și o marjă de profit.

Hotărârea ar urma să intre în vigoare din 1 aprilie 2026.