O lovitură de miliarde: Ceasuri de lux de peste 1,3 miliarde de dolari au dispărut în urma unei avalanșe de furturi

Ceasuri de lux în valoare de peste 1 miliard de lire sterline (1,3 miliarde de dolari) au fost raportate ca fiind furate sau dispărute, iar anul trecut s-a înregistrat o creştere a numărului de furturi, scrie Bloomberg.

Aproximativ 80.000 de ceasuri au fost înregistrate ca fiind furate sau dispărute la The Watch Register, o companie care ajută proprietarii, casele de licitaţii şi comercianţii să identifice ceasurile furate în schimbul unei taxe.

Aproximativ 6.815 ceasuri au fost adăugate pe listă anul trecut, ceea ce reprezintă o creştere de 60% faţă de perioada precedentă de 12 luni, a declarat luni compania.

Poliţia din Londra a lansat anul trecut o operaţiune pentru a aborda această problemă după ce numărul jafurilor cu cuţitul a crescut cu 60% între lunile mai şi iunie. La Paris, un grup operativ al poliţiei dedicat stopării furturilor de ceasuri de lux a ajuns la 30 de agenţi, potrivit Bloomberg News, anul trecut.

Rolex este marca cea mai vizată în baza de date a The Watch Register, reprezentând 44% din ceasuri, urmată de Omega şi Breitling. Compania compilează date de peste 30 de ani.

„Valoarea considerabilă şi prestigiul acestor ceasuri de lux continuă să atragă atenţia reţelelor criminale sofisticate şi internaţionale, făcându-le o ţintă principală pentru furturi”, a declarat Katya Hills, directorul general al The Watch Register, într-un comunicat.

Unele branduri au luat măsuri radicale pentru a aborda problema. Audemars Piguet, producătorul modelului Royal Oak, a declarat în aprilie că va oferi înlocuirea ceasurilor furate ale clienţilor ca parte a unui nou program de servicii care se va desfăşura timp de doi ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ceasuri #Furturi #miliarde

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.