O lovitură de miliarde: Ceasuri de lux de peste 1,3 miliarde de dolari au dispărut în urma unei avalanșe de furturi

Ceasuri de lux în valoare de peste 1 miliard de lire sterline (1,3 miliarde de dolari) au fost raportate ca fiind furate sau dispărute, iar anul trecut s-a înregistrat o creştere a numărului de furturi, scrie Bloomberg.

Aproximativ 80.000 de ceasuri au fost înregistrate ca fiind furate sau dispărute la The Watch Register, o companie care ajută proprietarii, casele de licitaţii şi comercianţii să identifice ceasurile furate în schimbul unei taxe.

Aproximativ 6.815 ceasuri au fost adăugate pe listă anul trecut, ceea ce reprezintă o creştere de 60% faţă de perioada precedentă de 12 luni, a declarat luni compania.

Poliţia din Londra a lansat anul trecut o operaţiune pentru a aborda această problemă după ce numărul jafurilor cu cuţitul a crescut cu 60% între lunile mai şi iunie. La Paris, un grup operativ al poliţiei dedicat stopării furturilor de ceasuri de lux a ajuns la 30 de agenţi, potrivit Bloomberg News, anul trecut.

Rolex este marca cea mai vizată în baza de date a The Watch Register, reprezentând 44% din ceasuri, urmată de Omega şi Breitling. Compania compilează date de peste 30 de ani.

„Valoarea considerabilă şi prestigiul acestor ceasuri de lux continuă să atragă atenţia reţelelor criminale sofisticate şi internaţionale, făcându-le o ţintă principală pentru furturi”, a declarat Katya Hills, directorul general al The Watch Register, într-un comunicat.

Unele branduri au luat măsuri radicale pentru a aborda problema. Audemars Piguet, producătorul modelului Royal Oak, a declarat în aprilie că va oferi înlocuirea ceasurilor furate ale clienţilor ca parte a unui nou program de servicii care se va desfăşura timp de doi ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ceasuri #Furturi #miliarde

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.