O nouă lovitură pentru fugarul Șor! După Marina a pierdut și Aeroportul Chișinău

Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco susține că Republica Moldova a obținut câștig de cauză la Tribunalul arbitral al Camerei de Comerț din Stockholm (Suedia) în fața fugarului Șor pe cazul concesionării Aeroportul Chișinău.

„Tribunalul arbitral al Camerei de Comerț din Stockholm (Suedia) a respins cererea Komaksavia Airport Invest Ltd îndreptată împotriva Republicii Moldova. Totodată, Tribunalul i-a acordat Republicii Moldova suma de 216,678.75 mii euro drept compensare pentru cheltuielile suportate în legătură cu procedura arbitrală”, spune Litvinenco.

Prin cererea de instituire a procedurilor arbitrale din 15 mai 2020, Komaksavia i-a solicitat, în principal, Tribunalului arbitral să oblige Republica Moldova continuarea executării contractului de concesiune a activelor aflate în gestiunea Întreprinderii de Stat „Aeroportul Internațional Chișinău” și a terenului aferent acestora. În mod alternativ, Komaksavia i-a solicitat Tribunalului ca Republica Moldova să-i plătească o despăgubire de 883,7 milioane euro pentru exproprierea pretinsei investiții în legătură cu contractul de concesiune.

Aceste cereri au fost respinse, Tribunalul statuând că Komaksavia n-a făcut nicio investiție în activele Aeroportului Internațional Chișinău. Dimpotrivă, precum s-a menționat, Komaksavia a fost obligată să-i plătească Republicii Moldova cheltuielile amintite, salvând-o totodată și de la plata taxelor arbitrale în sumă de 422,500 mii euro, lăsându-le pe seama Komaksavia.

Ministrul spune că până la rezilierea contractului de concesiune, mai sunt câteva procese intentate în instanțele din Republica Moldova.

Avia Invest, controlata de Ilan Șor, condamnat de prima instanță pentru fraude la BEM, a luat în concesiune aeroportul Chișinău pentru un termen de 49 de ani, iar statul a dat în judecată compania și cere anularea contractului de concesionare a aeroportului. Drept răspuns Avia Invest a dat Moldova în judecată la Curtea de Arbitraj de la Stockholm. Compania a acuzat autoritățile că o supun presiunilor și cere despăgubiri de 855 de milioane de euro. O decizie încă nu există.

Acum două săptămâni, deputata Partidului Șor, Marina Tauuber a fost reținută pe un termen de 30 de zile. Este acuzată de implicarea în scheme de finanțare a partidului Șor.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#arbitraj #proces #Aeroport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.