Veronica Dragalin vrea mai mulți bani și un număr mai mare de angajați în republica procurorilor

Veronica Dragalin proaspăta șefă numită a Procuraturii Anticorupție speră la o susținere din partea politicienilor pentru schimbarea anumitor legi penale, dacă va fi nevoie.

„Dacă noi identificăm, de exemplu, niște legi penale sau în codul de procedură care ar trebui schimbate pentru că sunt obstacole acolo și nu ne putem face lucrul, eu sper să avem suportul acesta de la Parlament”, a explicat Dragalin într-un interviu pentru moldova.org.

Dânsa spune că așteaptă susține și filiera majorării bugetului instituției. Dragalin s-a arătat surprinsă de numărul mic de procurori care lucrează în cadrul instituției.

„Nu știam numărul exact de procurori din PA. Și am fost surprinsă că totuși e un grup foarte mic de procurori care lucrează aici. Așteptările țării și societății sunt foarte, foarte mari de la instituția asta. Moldova nu e țară foarte mare, dar totuși instituția noastră numără, nu am numerele exacte, dar mai puțin de 50 de procurori, dintre care nouă nici nu-s aici în permanență, ci delegați la alte procuraturi. Deci e un număr destul de mic de procurori care lucrează la toate cazurile astea de rezonanță și altele mai mici. Nu e un lucru ușor, dar eu sper să continuăm să avem susținere și împreună să ajungem la niște rezultate bune pentru țară”, a punctat Dragalin.

În data de 7 iunie Consiliul Superior al Procurorilor a înaintat-o pe Veronica Drăgălin Procurorului General interimar pentru numirea în funcție de Procuror Șef Anticorupție.

Veronica Dragalin este reprezentantă a diasporei, jurist de profesie, în prezent, procuror adjunct al Statelor Unite.

Potrivit CV-ului, aceasta deține o vastă experiență în investigații internaționale, inclusiv pentru încălcarea legii privind corupția în străinătate (FCPA), solicitări conform tratatuluide asistență judiciară reciprocă (MLAT), și solicitări de la Interpol, precum și experiență în instanțe de judecată cu juriu și cu judecător, și procese de apel, inclusiv informare și argumentare orală înaintea Curții de Apel a Circuitului Nouă.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#sefa #Dragalin #procuratura

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de o treime dintre miliardarii ruși incluși în topul Forbes Rusia 2024 ar fi apelat la servicii de PR pentru a elimina informațiile compromițătoare din rezultatele căutării Google. Potrivit unei investigații publicate de The Moscow Times, numele a 42 din cei 125 de miliardari ruși au fost implicate în utilizarea mecanismului DMCA (Digital Millennium Copyright Act) – o lege americană destinată protejării drepturilor de autor, dar folosită frecvent pentru a „curăța” internetul de conținut negativ.

Tehnica folosită este simplă, dar eficientă: agențiile de PR creează site-uri-fantomă cu articole copiate de pe site-urile originale și apoi trimit plângeri DMCA către Google, invocând încălcarea drepturilor de autor. Google este obligat, prin legislația americană, să elimine din rezultatele căutării materialele „reclamate” pentru a evita procese costisitoare.

The Moscow Times a verificat baza de date Lumen și a constatat că multe dintre cererile de ștergere vizează articole despre activele străine ale miliardarilor ruși, metodele de eludare a sancțiunilor internaționale, legături cu oficiali guvernamentali sau chiar antecedente penale.

Au fost eliminate, de exemplu, articole despre investițiile lui Roman Abramovici în start-up-uri occidentale prin operațiuni off-shore în Cipru, despre Ghenadi Timcenko și rețelele sale de deținere a activelor prin foști manageri, despre Andrei Melnicenko și transferul activelor „Eurohim” către soția sa, precum și despre Alisher Usmanov, inclusiv legăturile sale cu serviciile de forță și cu Vladimir Putin.

Informații despre proprietăți luxoase deținute în Occident au fost, de asemenea, eliminate din Google. Mihail Fridman, fondatorul Alfa Group, a rămas fără articolul despre vila sa cu zece dormitoare din Saint-Tropez, înghețată în urma sancțiunilor UE din 2022. Andrei Guriev, proprietarul „PhosAgro”, a fost disociat online de palatul Vitanhurst din Londra, iar Boris Rotenberg – de vila sa de pe Coasta de Azur.

Cele mai frecvent eliminate sunt materialele repostate pe site-uri de tip „kompromat” (compromițătoare). Acest lucru are o explicație strategică: în unele cazuri, deciziile privind sancțiunile internaționale se bazau inclusiv pe articole găsite prin Google, după cum a dezvăluit anterior Politico. Dosarele de sancționare includ surse diverse – de la The Financial Times și Reuters, până la bloguri, pagini Wikipedia sau articole traduse automat din presa rusă sau ucraineană.

Astfel, sancțiunile împotriva lui Viacheslav Kantor (proprietarul „Akron”) au fost susținute inclusiv cu articole din Vecherny Murmansk, iar în cazul lui Melnicenko – cu materiale de pe Audit-it.ru și dintr-un cont de Twitter al unui jurnalist. Sancțiunile impuse lui Grigori Berezkin au fost justificate inclusiv pe baza unei anchete publicate de site-ul obscur Russian Crimes.