Obligațiuni Credit Suisse în valoare de peste 17 miliarde de dolari nu mai au nici o valoare

Deţinătorii de obligaţiuni emise de Credit Suisse Group AG au suferit pierderi istorice după ce preluarea băncii elveţiene de către UBS Group AG a dus la ştergerea valorii pentru aproximativ 16 miliarde de franci (17,3 miliarde de dolari) de obligaţiuni riscante, transmite Bloomberg.

Pentru a îmbunătăţi capitalul de bază, după preluarea Credit Suisse de către UBS, Autoritatea de reglementare financiară di Elveţia (Finma) a ordonat „o depreciere completă” a valorii obligaţiunilor din categoria AT1 (Additional Tier One), o clasă relativ riscantă de datorii bancare, emise de Credit Suisse. În paralel, acţionarii băncii Credit Suisse ar urma să primească trei miliarde de franci pentru titlurile lor.

Această decizie va provoca cele mai mari pierderi înregistrate vreodată de piaţă obligaţiunilor de tip AT1 din Europa, piaţă evaluată la 275 de miliarde de dolari, depăşind cu mult singura altă depreciere decisă vreodată pentru acest tip de obligaţiuni: cea de 1,35 miliarde de euro (1,44 miliarde de dolari) suferită de deţinătorii de obligaţiuni la banca spaniolă Banco Popular SA, decisă în 2017, când a fost absorbită de Banco Santander SA pentru un euro.

Într-un scenariu tipic, acţionarii sunt cei care sunt primii afectaţi şi abia după acea deţinătorii de obligaţiuni de tip AT1. De aceea, decizia de a şterge valoarea obligaţiunilor, mai degrabă decât să îi afecteze pe acţionari, a provocat reacţii furioase în rândul unora din deţinătorii de obligaţiuni AT1 emise de Credit Suisse.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

„Nu are sens. Va fi o prăbuşire completă pe piaţa AT1”, a spus Patrik Kauffmann, manager de portfoliu la Aquila Asset Management AG. Kauffmann crede că banii ar fi trebuit să meargă la deţinătorii de obligaţiuni AT1, fără a lăsa ceva pentru acţionari, „deoarece trebuie respectat principiul seniorităţii în structura de capital”.

Pacific Investment Management Co., Invesco Ltd. şi BlueBay Funds Management Co. SA se numără printre managerii de active care deţin obligaţiuni de tip AT1 emise de Credit Suisse.

Acest tip de obligaţiuni au fost introduse în Europa după criza financiară globală şi funcţionează ca un amortizor de şocuri atunci când băncile încep să cadă. Obligaţiunile AT1 sunt concepute pentru a impune pierderi deţinătorilor de obligaţiuni sau să fie convertite în acţiuni dacă rata de capitalizare a unei bănci scade sub un nivel stabilit anterior, ceea ce îi consolidează automat bilanţul contabil şi îi permite să funcţioneze în continuare.

#Credit Suisse #UBS #acționari #obligatiuni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.