Oficial! Comuniștii merg la negocieri cu PSRM, privind crearea unui bloc electoral

Partidul Comuniștilor a anunțat oficial că este dispus să meargă la negocieri cu Partidul Socialiștilor, privind crearea unui bloc electoral, informează Realitatea.md.

Acest lucru a fost anunțat prin intermediul unui comunicat de presă emis de către reprezentanții PCRM.

„Se încredințează președintelui PCRM, Vladimir Voronin și secretarului PCRM să meargă la consultări cu reprezentanții PSRM, în privința creării unui bloc electoral pentru alegerile parlamentare curente, ținând cont de interesele PCRM în campania electorală.

Secretarul PCRM, Oleg Reidman, urmează să pregătească documentele privind crearea blocului electoral”, se menționează în comunicat.

Comuniștii își motivează decizia prin faptul că ar exista „pericole de venire la putere a forțelor unioniste, ceea ce ar pune în pericol independența și suveranitatea Republicii Moldova”.

Anterior, liderul socialiștilor Igor Dodon a lansat un apel de chemare a forțelor de stânga, în special PCRM, să se unească împotriva partidelor de dreapta. Asta chiar dacă în 2011 Igor Dodon a părăsit Partidul Comuniștilor, după ce intrase în Parlament pe lista acestuia. Dodon, alături de colegele sale Zinaida Greceanîi și Veronica Abramciuc, au lăsat PCRM și s-au alăturat Partidului Socialiștilor, obținând șefia PSRM-ului. Atunci, liderul PCRM, Vladimir Voronin, i-a numit „trădători” pe deputații transfugi și afirma că nu ar putea ierta trădarea.

Menționăm, că la 11 iulie curent în R. Moldova urmează să se desfășoare alegeri parlamentare anticipate.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.