Oficial european: Jaful bancar – hârtia de turnesol pentru sistemul judecătoresc al Republicii Moldova

Procesele de judecată care vizează frauda bancară vor fi un examen pentru justiția din Republica Moldova. Declarația a fost făcută la Forumul anual de Integrare Europeană de către Luc Devigne, directorul general adjunct pentru relații cu Rusia, Parteneriatul Estic, Asia Centrală și OSCE în cadrul Serviciului European de Acțiune Externă.

Sistemul judiciar și organele procuraturii trebuie să acționeze în conformitate cu legea. Pentru că aici există o legătură directă cu dezvoltarea economică a țării. Și sunt necesari pași decisivi din partea autorităților actuale. Probabil, pentru prima dată, asistăm la o reformă atât de impresionantă, în primul rând, se referă la adoptarea amendamentelor la Constituție, acesta fiind un pas foarte important. Dar legile pot fi bune, important este să le punem în practică. Mă refer în special la frauda bancară”, a spus el.

Oficialul a menționat că dosarul fraudei bancare va deveni un examen pentru sistemul judiciar, astfel încât cei vinovați trebuie să fie trași la răspundere, iar fondurile sustrase returnate Moldovei”.

Republica Moldova a devenit notorie datorită raportului Kroll, în care sunt indicate persoanele implicate (în furt). Printre aceștia se numără și domnul Șor, care rămâne membru al Parlamentului. Acest lucru este inexplicabil. După trei ani de examinare a cazului, vedem că acesta este transferat de la Cahul la Chișinău. Se pare că vedem o garanție planificată a impunității. Trebuie să ne asigurăm că o fraudă de o asemenea amploare este imposibilă în viitor”, a spus Luc Devigne.

În anul 2014 Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost delapidate de echivalentul a 1 miliard USD. Ulterior băncilor li s-a retras licența și se află în proces de lichidare. Până în prezent nu a fost recuperat niciun leu din banii furați.

#Kroll #justiție #frauda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu o criză profundă a forței de muncă, atât din punct de vedere numeric, cât și calitativ, a declarat economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „7 Zile” de la postul Cinema 1.

Potrivit lui Ioniță, în prezent, în economia națională activează doar 854.000 de persoane, dintre care aproximativ 200.000 lucrează în sectorul bugetar, iar restul – puțin peste 600.000, în sectorul real. „Este o cifră dramatică, care nu s-a schimbat de peste 15 ani. Ne-am prăbușit din 1990 până în 2010, iar de atunci batem pasul pe loc”, a spus economistul.

Mai grav, afirmă el, este faptul că numărul moldovenilor care lucrează peste hotare este mai mare decât al celor activi în economia națională, ceea ce face din Moldova o situație aproape unică în lume pentru o țară cu o populație de peste 2 milioane de locuitori.

„În sectorul construcțiilor, spre exemplu, nu e atât problema că pleacă muncitori, ci că pleacă cei calificați și vin necalificați. Avem meserii unde îți trebuie ani de experiență ca să devii bun. Dacă pleacă cei care știu meserie și vin începători, e o catastrofă”, a explicat Ioniță.

El a subliniat că fluctuația personalului a devenit alarmantă, în special în sectoarele critice. „În Horeca, 60% din angajați se schimbă într-un an. Dacă la restaurant mai poți accepta o farfurie adusă stângaci, în construcții, în medicină sau în educație, această instabilitate devine periculoasă”.

Economistul a adus în discuție și un aspect sensibil: segregarea forței de muncă în funcție de calificare. Cei mai buni pleacă, cei slab pregătiți rămân. „Nu e citatul meu, dar un antreprenor din sud mi-a spus clar: în Moldova au rămas doar prudevoi musări. Adică cei mai slabi, mai vulnerabili”, a afirmat Ioniță.

Acesta leagă creșterea sărăciei absolute din Moldova exact de această migrație selectivă. „Nu că s-au înmulțit săracii, ci pentru că cei tineri și mai înstăriți au plecat, iar în țară au rămas doar cei vulnerabili. Așa e și cu piața muncii”.

În 2023, forța de muncă a scăzut cu 33.000 de persoane, dintre care 31.000 doar în agricultură, în timp ce sectorul bugetar a crescut ușor. „E o degradare continuă, iar ce e mai grav e că nu vine din interior o reechilibrare. Nu doar că pleacă, dar pleacă cei mai buni, iar cei care vin nu știu meserie”.

Ioniță spus că cea mai mare dramă a economiei moldovenești nu este doar lipsa oamenilor, ci pierderea calității acestora: „Avem din ce în ce mai puțini și din ce în ce mai slab pregătiți”.