Oligarhii ucraineni afectați de război. Ce pierderi a cauzat invazia unor oameni de afaceri cunoscuți

02 Ian. 2023, 18:16
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
02 Ian. 2023, 18:16 // Au Bani //  MD Bani

Invazia Rusiei în Ucraina a jucat un rol negativ în cazul miliardarilor ucraineni. Influenţa politică a super-bogaţilor s-a prăbuşit şi ea.

Iată cum a schimbat războiul soarta financiară şi politică a cinci mari oameni de afaceri ucraineni:

Rinat Ahmetov

Cel mai bogat om din Ucraina, Ahmetov plăteşte un preţ mare pentru invazia Rusiei în Ucraina. Coloana vertebrală a imperiului său de afaceri, conglomeratul metalurgic Metinvest, a pierdut două dintre principalele sale fabrici din sudul Ucrainei.

Combinatul siderurgic Azovstal şi Combinatul siderurgic Ilici au fost transformate în mormane de moloz de către forţele ruseşti în timpul asaltului asupra Mariupolului.

În iunie, a intentat un proces împotriva Rusiei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

De la începutul războiului, alte bunuri ale sale, inclusiv centrale electrice, bănci, ferme, fabrici miniere şi de prelucrare, au fost fie deteriorate, fie confiscate de forţele ruseşti. Potrivit ediţiei ucrainene a revistei Forbes, averea lui Ahmetov s-a redus de la aproape 14 miliarde de dolari în ianuarie la 4,3 miliarde de dolari în decembrie, dar el este în continuare cea mai bogată persoană din Ucraina.

Viktor Pinciuk

De la începutul invaziei ruseşti, Viktor Pinchuk a îndemnat în mod activ naţiunile occidentale să îşi consolideze sprijinul militar şi a criticat unele ţări, precum Germania, pentru că au tras de timp.

Până la sfârşitul lunii septembrie, oligarhul a cheltuit peste 45 de milioane de dolari pentru susţinerea armatei şi civililor ucraineni, potrivit fundaţiei sale caritabile.

În primele săptămâni ale războiului, când trupele ruseşti se apropiau de Kiev, paramedicii au fost staţionaţi în conacul luxos al lui Pinciuk din suburbiile capitalei ucrainene.

Imperiul de afaceri al oligarhului, construit în jurul producătorului de ţevi şi roţi de cale ferată Interpipe, a suferit mai puţin decât afacerile altor oligarhi. Averea sa a scăzut de la 2,6 miliarde de dolari la 2 miliarde de dolari, potrivit Forbes.

Petro Poroşenko

Înainte de război, Poroşenko se lupta pentru viaţa sa politică, confruntându-se cu acuzaţii de înaltă trădare şi complicitate la terorism.

Potrivit procurorilor de stat, Poroşenko ar fi favorizat livrările de cărbune din zonele controlate de rebeli din regiunea Donbas în locul cărbunelui produs în Africa de Sud.

În ciuda protestelor sale de nevinovăţie, o parte din bunurile şi proprietăţile sale au fost confiscate de un tribunal din Kiev. Însă, după invazie, posturile de televiziune controlate de Poroşenko şi-au atenuat criticile la adresa lui Zelenski.

„În prima zi a agresiunii ruseşti, 24 februarie, am venit la Zelenski şi i-am spus: Nu mai sunt liderul opoziţiei. Atât eu, cât şi tu suntem soldaţi. Până la victoria noastră, nu voi critica pe nimeni”, a declarat el într-un interviu.

Poroşenko, care a favorizat politicile naţionaliste atunci când era preşedinte, a îmbrăcat, de asemenea, haine militare şi a organizat grupuri de voluntari pentru a ajuta în război.

Companiile lui Poroşenko au cheltuit peste 46 de milioane de dolari pentru a sprijini forţele armate. El a livrat vehicule blindate cumpărate din Italia şi Marea Britanie, camionete cu tracţiune integrală, veste antiglonţ, căşti, combustibil şi multe altele.

Forbes spune că averea sa a scăzut de la 1,6 miliarde de dolari la 700 de milioane de dolari.

Igor Kolomoiski

Kolomoiski a fost văzut ca principalul susţinător original al lui Zelenski, folosindu-se de puternicele sale posturi de televiziune pentru a-l promova pe popularul actor şi comediant în timpul alegerilor prezidenţiale din 2019. Cu toate acestea, legăturile strânse cu noul lider nu l-au salvat pe Kolomoiski de probleme.

În ianuarie, Departamentul de Justiţie al SUA a susţinut că Kolomoiski şi un asociat au spălat fonduri în SUA. Avocaţii săi resping orice abatere.

Principalul său activ financiar, Privatbank, a fost confiscat de autorităţile ucrainene în urmă cu şapte ani, după ce autorităţile de reglementare au descoperit o gaură de 5 miliarde de dolari. „Kolomoisky are foarte puţine şanse să recupereze ceva prin intermediul instanţei”, a declarat un analist ucrainean.

În iulie, Zelenski ar fi luat măsuri pentru a-i retrage lui Kolomoiski cetăţenia ucraineană, deoarece acesta are şi paşapoarte israeliene şi cipriote. Kolomoiski se opune acestei decizii.

În noiembrie, guvernul ucrainean a invocat legile din timpul războiului pentru a prelua controlul asupra participaţiilor la principala companie energetică a ţării, Ukrnafta, controlată parţial de Kolomoiski.

Viktor Medvedciuk

Viktor Medvedciuk, cu o avere de 620 de milioane de dolari înainte de război, era cel mai influent oligarh pro-rus din Ucraina; preşedintele rus Vladimir Putin ar fi naşul fiicei sale. Înţelegerea cu Kremlinul s-a întors împotriva sa.

Înainte de invazia pe scară largă a Rusiei, Medvedciuk era arestat şi se confrunta cu o anchetă privind o posibilă înaltă trădare, fiind acuzat că a cooperat cu Rusia în ceea ce priveşte extracţia ilegală de gaze în Marea Neagră, precum şi aprovizionarea cu cărbune din teritoriile controlate de rebeli din regiunea Donbas. Medvedciuk a evadat din arestul la domiciliu după invazie, dar a fost recapturat în timp ce încerca să părăsească ţara deghizat în voluntar militar.

În septembrie, el a fost schimbat cu prizonieri de război ucraineni deţinuţi de ruşi.

De asemenea, Croaţia a confiscat superyacht-ul său de 200 de milioane de dolari, Royal Romance, care va fi scos la licitaţie în beneficiul Ucrainei.

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală