OnlyFans are un nou director executiv. Cine i-a luat locul lui Tim Stokely

OnlyFans are un nou director executiv: Ami Gan, fostul său director de marketing, a preluat funcția de la omul de afaceri britanic Tim Stokely, fondatorul companiei, conform Bloomberg.

Lansată în 2016, OnlyFans este o platformă online pe care utilizatorii pot publica conținut video sau foto contra cost, pe bază de donații sau abonament.

Bloomberg notează că fondatorul OnlyFans a transformat compania într-o afacere care valorează un miliard de dolari, folosită de muzicieni, pasionați de fitness și de persoane din industria filmelor pentru adulți, scrie startupcafe.ro.

Noul CEO al companiei, Ami Gan, spune că a fost decizia lui Tim Stokely să se retragă și să-l numească pe el în funcția de director executiv. De cealaltă parte, Stokely va deveni consilier al companiei cu sediul la Londra, pe care o conduce de la înființarea acesteia în 2016.

Cei doi au lucrat împreună în ultimul an și jumătate, după ce Gan s-a alăturat OnlyFans în 2020 ca director de marketing și comunicare.

OnlyFans a fost gândită ca o platformă care ajută creatorii online să își monetizeze conținutul. Astfel, aceștia își pot taxa fanii pentru accesul la fotografii și videoclipuri exclusive.

Site-ul a atras mai mulți utilizatori în pandemia COVID-19, când influencerii și diverse persoane publice s-au înscris și au folosit OnlyFans ca pe o modalitate de promovare. Spre exemplu, Cardi B a folosit platforma pentru a face cunoscută o nouă melodie, în timp ce actrița Bella Thorne a distribuit fotografii cu ea.

Chiar și așa, mulți investitori au refuzat să finanțeze o astfel de companie din cauza asocierii sale cu industria pornografică.

În august 2021, compania a anunțat că de la 1 octombrie va interzice clipurile cu conținut sexual explicit. Decizia venea pe fondul presiunilor băncilor și ale altor parteneri de business, precum și după ce o anchetă BBC a arătat că site-ul era indulgent cu unele conturi de succes, chiar dacă acestea încălcau regulile.

La câteva zile distanță, compania a anunțat că va permite creatorilor de conținut să posteze și după 1 octombrie clipuri cu conținut pornografic, în urma protestelor utilizatorilor platformei.

#OnlyFans #director executiv #CEO #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.