OpenAI lansează aplicaţii AI personalizate în efortul de a-şi extinde afacerea pentru consumatorii ChatGPT

OpenAI instituie o piaţă care permite utilizatorilor să acceseze ”aplicaţii” de inteligenţă artificială personalizate pentru sarcini precum predarea matematicii sau crearea de sticker-e, semnalând astfel ambiţiile de extindere a afacerii sale pentru consumatori, informează Reuters.

CEO-ul OpenAI, Sam Altman, a făcut cunoscute aceste actualizări la prima conferinţă pentru dezvoltatorii laboratorului de AI, care a atras peste 900 de dezvoltatori din întreaga lume şi marchează cea mai recentă încercare a companiei de a profita de popularitatea ChatGPT oferind stimulente pentru dezvoltare în sistemul său.

Lansat în noiembrie 2022, ChatGPT, are acum aproximativ 100 de milioane de utilizatori activi săptămânal, a declarat Altman. OpenAI numeşte aceste aplicaţii de inteligenţă artificială personalizate, ”GPT-uri”, pe care compania le consideră versiuni timpurii ale asistenţilor AI care pot efectua sarcini practice, precum rezervarea de zboruri, în numele utilizatorului.

Open AI va lansa un magazin GPT la finalul acestei luni, unde oamenii vor putea împărtăşi GPT-urile create de ei şi vor avea posibilitatea de a câştiga bani în funcţie de numărul de utilizatori. Acest lucru reprezintă o nouă încercare a companiei, după eşecurile anterioare de a construi un sistem de plugin-uri ChatGPT.

”În cele din urmă, veţi putea solicita computer-ului tot ceea ce aveţi nevoie, iar acesta va putea efectua toate aceste sarcini pentru voi”, a declarat Altman în discursul său din cadrul evenimentului din San Francisco, ce a avut loc în 6 noiembrie 2023. ”Credem cu adevărat că implementarea graduală şi iterativă reprezintă cea mai bună modalitate de a aborda provocările legate de siguranţa inteligenţei artificiale. Este foarte important pentru noi să fim preocupaţi în legătură cu viitorul”, a conchis CEO-ul OpenAI.

Pe lângă GPT-uri, compania a lansat şi o serie de actualizări concentrate pe dezvoltatori, inclusiv reduceri semnificative de costuri, o veste care a fost primită cu aplauze entuziaste de către cei prezenţi.

Satya Nadella, CEO al Microsoft (MSFT.O), susţinătorul OpenAI, a fost o apariţie surpriză la conferinţă, reiterându-şi sprijinul pentru cursa costisitoare în construirea modelelor de bază. Microsoft a investit peste 10 miliarde de dolari în OpenAI.

„Ne angajăm profund să ne asigurăm că toţi, în calitate de constructori ai acestor modele de bază, aveţi nu numai cele mai bune sisteme de antrenament şi inferenţă, ci şi cele mai multe calculatoare, astfel încât să puteţi continua să avansaţi”, a spus el.

Pentru a răspunde preocupărilor marilor întreprinderi, OpenAI a lansat programul Custom Models, oferind să creeze modele personalizate GPT-4 contra unui preţ „costisitor”.

Au fost corelate oferte de la Google şi Microsoft pentru a acoperi orice costuri legale suportate de reclamaţiile privind încălcarea drepturilor de autor pentru utilizatorii întreprinderilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#inteligenta #afacere #AI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

O reformă urgentă a modului de finanțare și creditare a sectorului construcțiilor este esențială pentru reducerea prețurilor la locuințe și dezvoltarea unei piețe imobiliare sănătoase în Republica Moldova. Declarația a fost făcută vineri, 13 februarie 2026, de expertul în politici economice de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit economistului, modelul de finanțare aplicat în Republica Moldova diferă semnificativ de cel din România și din Uniunea Europeană, iar acest lucru se reflectă direct în costurile ridicate ale locuințelor. „La noi piața este mică, se construiește puțin, sunt puține tranzacții, iar de aici rezultă și prețurile mari”, a explicat Ioniță.

Datele analizate arată fluctuații majore ale indicelui construcțiilor rezidențiale în ultimul deceniu. Dacă în 2015 indicele era de 100%, acesta a urcat la un vârf de 165% în 2021, după care a coborât la 95% în 2023 și a revenit la 131% în 2025. Chiar și așa, nivelul actual rămâne sub boom-ul din 2021. Expertul susține că reglementările introduse după 2022–2023, inclusiv taxa de reglementare de 0,5% din valoarea lucrărilor, au afectat puternic piața. „La un proiect de 100 de milioane de euro, taxa este de 500 de mii de euro doar pentru a putea lucra. Această taxă lovește direct în business”, a subliniat el.

Raportat la PIB, sectorul construcțiilor rezidențiale a scăzut de la 2,3% în 2021 la doar 1,6% în 2025. În comparație, în Republica Moldova se construiește de două ori mai puțin decât în România și de aproape patru ori mai puțin decât media Uniunii Europene.

În paralel, portofoliul creditelor bancare pentru imobile a crescut puternic, de la 3,7 miliarde lei în 2015 la 29,4 miliarde lei în 2025. Jumătate din această sumă a fost contractată doar în ultimii doi ani, marcând o explozie a creditelor ipotecare. Totuși, structura finanțării este dezechilibrată: din totalul de 29,4 miliarde lei, doar 3,3 miliarde lei reprezintă credite pentru companiile de construcții, în timp ce 26,1 miliarde lei sunt credite ipotecare ale populației.

„Aproape toți banii din bănci care sunt destinați sectorului de construcții ajung la companii prin intermediul populației. Este o discrepanță enormă”, a explicat economistul.

Ioniță a amintit că în 2005 circa 70% din finanțarea sectorului era direcționată către companiile de construcții și doar 30% către populație, în timp ce astăzi proporția este inversă, companiile fiind finanțate în proporție de aproximativ 10%.

În 2025, populația a contractat credite ipotecare noi de 11,3 miliarde lei și a rambursat 3,8 miliarde lei, ceea ce indică o creștere netă a îndatorării de 7,5 miliarde lei. În același timp, companiile de construcții s-au îndatorat net cu doar 1,2 miliarde lei, situație similară cu cea din 2024.

Lipsa finanțării directe a dezvoltatorilor a dus la apariția unor mecanisme alternative, inclusiv atragerea investitorilor privați. În absența creditării bancare avantajoase, aceștia cumpără apartamente în fază incipientă la prețuri reduse și le revând ulterior mult mai scump. „Mai mult de 20% din prețul final al apartamentelor este legat de faptul că dezvoltatorii nu au acces la finanțare directă și sunt nevoiți să apeleze la investitori”, a afirmat Ioniță.

Expertul a subliniat că, în Uniunea Europeană, băncile finanțează direct 50–70% dintr-un proiect imobiliar, la dobânzi mai mici decât cele pentru creditele ipotecare ale populației. În Republica Moldova, acest model nu funcționează, ceea ce limitează accesul cetățenilor la locuințe mai ieftine și frânează dezvoltarea unei piețe competitive.

„Sectorul construcțiilor este cel care mișcă astăzi economia națională. Băncile ar putea finanța direct companiile de construcții, iar cetățenii, pe lângă creditele ipotecare, ar putea cumpăra locuințe în rate direct de la dezvoltator, pe 5 sau 10 ani, la un preț corect, fără costuri ascunse”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.