Orașul construit doar pentru milionari de care s-a ales praful. Vilele părăsite sunt ocupate acum de turme de vaci

Orașul construit doar pentru milionari de care s-a ales praful

Având în vedere că orașul este pustiu, fermierii au ocupat zona. Aici, oamenii au început să își desfășoare activitatea specifică acestui domeniu. Ei cultivă pământul și cresc animalele, arată Insider, citat de Digi 24.

Vorbim de provincia Liaoning, din Shenyang, acolo unde o companie imobiliară chineză, Greenland Group a dat start proiectului State Guest Mansions. Lansată în 2010, când exista un boom și o cerere semnificativă în domeniul imobiliar, construcția nu a fost finalizată nici până în ziua de azi.

Proiectul inițial prevedea ca orașul exclusivist să aibă aproximativ 260 de vile în stil european. Aici erau așteptați doar milionarii Chinei. Între timp, situația s-a schimbat. Localitatea este ocupată de vitele care pasc liniștite printre scheletele de beton.

Proiectul a fost abandonat în anul 2012, la doi ani de la debut. Vilele au fost construite pe jumătate, iar orașul și casele au rămas pustii, deteriorându-se vizibil odată cu trecerea timpului.

„A devenit un oraș fantomă din cauza corupției”

În locul milionarilor s-au mutat fermierii chinezi. Unul dintre aceștia, pe nume Guo, în vârstă de 45 de ani, a declarat că localitatea a devenit un oraș fantomă „din cauza corupției”, potrivit sursei citate.

„Au întrerupt finanțarea, așa că l-au lăsat pe jumătate neterminat. Aceste case s-ar fi vândut cu milioane, dar bogații nici măcar nu au apucat să cumpere vreo casă” a transmis bărbatul pentru Insider.

Până la finalul anului 2010, sectorul imobiliar din China a cunoscut o perioadă de maximă dezvoltare. Ulterior, autoritățile au introdus măsuri care să descurajeze împrumuturile excesive.

Prin urmare, China a ajuns să aibă sute de orașe fantomă, deoarece dezvoltatorii s-au trezit cu datorii greu de acoperit. O Parte dintre proiecte nu au fost finalizate, iar „altele sunt pe deplin funcționale, doar că lipsesc locuitorii”, conform The Sun.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.