Păcura blochează turbinele de căldură la Termoelectrica! Se va face focul cu gaz

Regimul de funcționare a cazanelor energetice doar prin arderea păcurii 100% nu este considerat unul fiabil, deoarece regimul respectiv duce la deteriorarea utilajului termoenergetic cât și a utilajului auxiliar,, constată ministerul Energiei.

Astfel, la funcționarea a 100% în baza păcurii, la cazanele energetice în perioada sezonului de încălzire 2022-2023 au fost înregistrate următoarele efecte negative:

– depunerea intensivă a particulelor solide (funingine) pe suprafețele de încălzire din partea convectivă a

cazanului, ca urmare – scăderea intensității schimbului de transfer de căldură și creșterea temperaturii la suprafața metalului;

– depunerea de impurități pe suprafețele de încălzire interioare a preîncălzitorului regenerativ de aer a cazanelor energetice, creșterea rezistenței aerodinamice a acestora;

– purjarea zilnică a duzelor, care necesită trecerea la arderea gazului natural cu micșorarea simultană a sarcinii la blocul energetic, ca urmare – o scădere a fiabilității;

Reieșind din experiența SA „Termoelectrica” în sezonul de încălzire 2022-2023, s-a demonstrat că funcționarea CET Sursa 1 cu utilizarea combinată a combustibilului (gaze naturale – 50% și păcură – 50%) este cel mai fiabil regim, ceea ce reduce la minim eventualele efecte negative.

Termoelectrica, pentru sezonul de încălzire din 2022-2023, a cumpărat 132 de mii de tone de păcură în sumă de 115 mii de dolari. Compania a trecut la păcură urmare a limitărilor de gaz la 5,7 milioane de metri cubi de gaz de către Gazprom. Chișinăul s-a reorientat pentru achiziția gazului de pe piețele din vest, iar cantitatea de 5,7 milioane de metri cubi a fot redirecționata părții din stânga pentru livrarea energiei electrice pății din dreapta Nistrului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#păcură #gaz #termoelectrica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bugetul de stat pentru 2026 evidențiază o distribuție diferențiată a resurselor, cu alocări mari pentru infrastructură, afaceri interne și agricultură, în timp ce alte ministere și instituții centrale vor funcționa cu bugete mai mici, potrivit proiectului aprobat de Guvern.

Astfel, Ministerul Infrastructurii va avea cel mai mare buget. Este vorba de 6,64 miliarde lei. Cea mai mare parte a banilor este destinată dezvoltării drumurilor, care primesc peste 3,75 miliarde lei, urmate de investițiile în transportul feroviar, cu 633,5 milioane lei. Proiectele de apă-canal și dezvoltare regională completează bugetul celui mai finanțat minister.

Ministerul Afacerilor Interne are un buget de 5,44 miliarde lei. MAI rămâne una dintre instituțiile cu cele mai mari cheltuieli. Poliția este finanțată cu 2,31 miliarde lei, iar gestionarea frontierei cu 1 miliard lei. Alte fonduri sunt direcționate către carabinieri și protecția civilă.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare va avea un buget de 3,96 miliarde lei. Subvențiile pentru fermieri domină bugetul ministerului, cu 2,33 miliarde lei destinate sprijinirii agriculturii și investițiilor în dezvoltarea rurală.

Ministerul Finanțelor va gestiona un buget de 2,40 miliarde lei. Aproape 1,84 miliarde lei sunt alocate administrării fiscale și bugetare, în timp ce restul finanțează managementul datoriei și procesele bugetare.

Ministerul Apărării – 2,16 miliarde lei. Bugetul prevede investiții în echipamente, infrastructură militară și suport logistic pentru modernizarea Forțelor Armate.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării are planificat de 2,09 miliarde lei. IMM-urile primesc aproape 1,5 miliarde lei, iar restul fondurilor merg în digitalizare, inovare și promovarea investițiilor.

În ceea ce privește instituțiile cu cele mai mici bugete se regăsesc: Curtea Constituțională – 38,1 milioane lei, Aparatul Președintelui Republicii Moldova – 44,3 milioane lei, Curtea de Conturi – 80,6 milioane lei, Secretariatul Parlamentului – 227 milioane lei, Printre ministerele cu cele mai mici alocări bugetare se numără: Ministerul Afacerilor Externe – 679 milioane lei, dintre care o mare parte este destinată întreținerii misiunilor diplomatice.

La capitolul domenii, cea mai mare majorare bugetară se înregistrează la capitolul „Servicii de stat cu destinație generală”, unde alocările cresc cu 3,895 miliarde de lei, echivalentul unei majorări de 31,9% comparativ cu anul precedent, potrivit datelor oficiale.

Un alt domeniu care primește un impuls financiar este cel al proiectelor finanțate din surse externe. Pentru anul 2026, aceste cheltuieli cresc cu 2,355,8 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o dublare a bugetului față de 2025, pe fondul implementării unui număr extins de proiecte privind infrastructura rutieră, energetică și modernizarea serviciilor publice.

Sănătatea este un alt sector în ascensiune. Cheltuielile pentru ocrotirea sănătății cresc cu 588 milioane de lei, reflectând atât costurile suplimentare pentru asistența medicală, cât și investițiile în instituțiile sanitare. Educația beneficiază, de asemenea, de o creștere, alocările pentru învățământ fiind majorate cu 633,1 milioane lei comparativ cu anul precedent, conform cifrelor din proiect.

Domeniul protecției mediului înregistrează una dintre cele mai mari creșteri procentuale. Cheltuielile aferente cresc cu 351 milioane lei, ceea ce reflectă extinderea investițiilor în protecția resurselor naturale și infrastructura ecologică.

Singurul domeniu care pierde bani în 2026 este protecția socială. Alocările scad cu 2,542 miliarde de lei comparativ cu anul 2025, în principal din cauza reducerii programelor temporare de sprijin și recalibrării mecanismelor de compensare pentru populație.