Parlicov: Principala îndeletnicire a Gazprom-ului în Moldova e să finanțeze regiunea separatistă

Principala îndeletnicire a Gazprom-ului în Republica Moldova este să finanțeze regiunea separatistă. Șui la negocierea contractului a fost ridicată problema datoriilor malului drept, haideți cumva să rezolvăm acum, urgent, iar problema datoriilor malului stâng a rămas în afara discuțiilor, într-un fel, susține fostul director ANRE, Victor Parlicov.

Potrivit lui Parlicov, Gazprom nu-și propune și nu are ca prioritate să rezolve problema datoriilor malului stâng care-s de 10 ori mai mari decât datoriile malului drept. Și asta denotă că, așa cum am vorbit și anterior, Gazprom în Republica Moldova nu se ocupă pur de business. Chiar și comportamentul Gazprom-ului în perioada aceasta, declanșarea crizei și ceea ce s-a făcut denotă că este o componentă politică pronunțată în ceea ce face Gazprom-ul în Republica Moldova și, dacă sincer, eu nu cred că asta este pe placul celor de la Gazprom. Eu nu cred că cei de la Gazprom sunt foarte fericiți, să trebuiască să le explice inclusiv acționarilor, care, mă rog, e o companie până la urmă listată la bursele internaționale, de ce cu fiecare an tot crește și crește o datorie.

Recent, pretinsele autorități de la Tiraspol au declarat că sunt dispuse să achite pentru consumul de gaz direct Gazprom-ului. Or, Victor Parclicov susține că „mai întâi să se învețe să achite facturile curente. Dar de ce Gazprom-ului? De ce la Gazprom ei vor să achite, dar la Moldovagaz nu vor să achite?”

Eu înțeleg înspre ce se merge. Deci, din câte înțeleg eu, se pune problema separării contractelor, să fie un contract pentru malul stâng și alt contract pentru malul drept. Iarăși sunt plusuri și sunt minusuri, dar… Plusurile ar fi că Moldovagaz nu ar mai acumula datoriile aferente malului stâng. Și încă un plus aici apropo ar fi, dacă Gazprom va livra gaz pe malul stâng la o altă formulă de preț sau la alte condiții de preț decât pe malul drept, aceasta și-ar asuma, de fapt, să spunem așa, explicit, această finanțare a regiunii separatiste”, a declarata fostul director ANRE într-un interviu pentru Radio Europa Liberă.

Parlicov sugerează că „dacă ar fi existat un contract separat la ziua de astăzi între Gazprom și cineva din partea stângă a Nistrului, atunci Gazprom-ul putea să întindă această criză pentru malul drept și să limiteze livrările de gaze încă mult timp, cât prețurile spot nu ar fi coborât”.

#gaz #tiraspol #datorie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi