PAS va conduce 8 comisii parlamentare, iar BECS doar trei

În cadrul Parlamentului de legislatura a XI-a vor activa 11 comisii parlamentare permanente, dintre care opt vor fi conduse de către deputații PAS, iar trei de opoziție. În ședința plenară de astăzi, deputații au adoptat hotărârile privind înființarea comisiilor permanente ale Parlamentului și componența lor numerică, precum și privind aprobarea componenței nominale a acestora, scrie Realitatea.md.

Astfel, Comisia juridică, numiri și imunități va avea 11 membri, Comisia economie, buget și finanțe – 10 membri, Comisia Securitate națională, apărare și ordine publică – 9 membri, Comisia politică externă și integrare europeană (9 membri); Comisia drepturile omului și relații interetnice – 7 membri, Comisia administrație publică – 9 membri, Comisia mediu și dezvoltare regională – 8 membri, Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media – 12 membri), Comisia agricultură și industrie alimentară – 9 membri, Comisia protecție socială, sănătate și familie – 9 membri, Comisia de control al finanțelor publice – 7 membri.

Fracțiunea parlamentară Partidul Acțiune și Solidaritate va deține președinția în următoarele comisii: Comisia juridică, numiri şi imunităţi – Olesea Stamate; Comisia economie, buget şi finanţe – Dumitru Budianschi; Comisia securitate naţională, apărare şi ordine publică – Lilian Carp; Comisia politică externă şi integrare europeană – Doina Gherman; Comisia agricultură şi industrie alimentară – Vladimir Bolea; Comisia administrație publică – Larisa Voloh; Comisia cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media – Liliana Nicolăescu-Onofrei; Comisia protecţie socială, sănătate şi familie – Dan Perciun.

Fracțiunea parlamentară a Blocului Comuniștilor și Socialiștilor va deține președinția în următoarele comisii: Comisia de control al finanțelor publice – Tatiana Cunețchi; Comisia mediu și dezvoltare regională – Elena Bodnarenco; Comisia drepturile omului şi relaţii interetnice – Grigore Novac.

Amintim că în legislatura a X-a, de asemenea, au activat 11 comisii permanente.

Precizăm că, tot astăzi, deputații au ales președintele legislativului, vicepreședinții și componența Biroului permanent.

#comisii parlamentare #BECS #PAS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.