Pe ce au cheltuit moldovenii banii împrumutați de la bănci în luna august

21 Sept. 2022, 17:29
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
21 Sept. 2022, 17:29 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

În luna august 2022, băncile comerciale din Republica Moldova au oferit persoanele fizice credite în moneda națională în valoare de 632,7 milioane de lei la o dobândă medie de 14,8%, arată datele Băncii Naționale a Moldovei. De asemenea, în aceeași perioadă, pentru persoanele fizice au fost acordate și credite în valută în sumă de 45,4 milioane de dolari, cu o dobândă medie de 6,6%.

Credite în monedă națională acordate în luna august

Astfel, în luna august, cei mai mulți dintre moldoveni au apelat la creditele de consum în monedă națională – 479,4 milioane de lei cu o dobândă medie de 15,6%.

Unii dintre moldoveni au folosit credite pentru imobile. Mai exact, pentru imobile s-au oferit credite în moneda națională în valoare de 122,3 milioane de lei cu o dobândă medie de 12,5%.

Credite în valută acordate în luna august

De asemenea, în aceeași perioadă au fost acordate și credite în valută pentru persoanele fizice. Astfel, valoarea creditelor pentru persoanele fizice constituie echivalentul a 45,4 milioane de lei cu dobânda medie de 6,6%.

De această dată, cei mai mulți moldoveni au obținut credite în valută pentru imobile, valoarea lor constituind echivalentul a 44,6 milioane de lei.

În ceea ce privește creditele de consum în valută, băncile au oferit echivalentul a 72 mii de lei.

Realitatea Live

19 Ian. 2026, 16:56
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Ian. 2026, 16:56 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!