Bătrânul Putin și-a pierdut mințile la 69 de ani. Își joacă țara la ruleta rusească. Dar în delirul care l-a cuprins a pus pistolul încărcat cu un singur glonte cu poziție necunoscută la tâmpla întregii lumi civilizate. Nu doar la tâmpla lui sau a Ucrainei, potrivit unei analize publicată de evz.ro

Ce-i pasă de victime? Putin pare că visează să-l înlocuiască pe Lenin în Mausoleul din Piața Roșie din Moscova unde zace mumia acelui monstru politic. Putin vrea să rămână în istorie ca cel care a refăcut gloria imperiului sovietic.

Cu pistolul jucat între degete, Putin a pornit războiul joi, 24 februarie. Un război crâncen, cu bombe, crime, incendieri intenționate de spitale, dărâmări de orașe și cu convoaie de oameni care fug disperați în țările vecine. Foc, sânge și groază. Victimă, Ucraina. Care rezistă eroic.

Următoarea victimă a delirului lacom al lui Putin ar putea fi Republica Moldova.

Ucraina este doar pretextul megalomaniei locatarului de la Kremlin. Homo sovieticus Putin a declarat, practic, război Occidentului, furibund că țara sa nu mai este o super-putere mondială ca în timpul URSS, aflată la aceeași masă cu marile puteri ale lumii. Acum se numește Federația Rusă și are statut de putere regională.

Apropiații lui Vladimir Putin spun că acesta chiar are probleme de sănătate mentală. Panicat de pandemia covid s-a izolat în fortăreața Kremlin unde stă singur într-o încăpere și răsfoiește istoria țării sale în căutarea gloriei ei pierdute.

Dacă vreun demnitar de-al lui dorește să-i vorbească direct, trebuie să intre mai întâi într-o carantină de câteva zile. Din acest motiv, comunicarea lui cu oamenii s-a redus drastic.

Abiaa cum, după doi ani de psihoză mondială covid, doctorii au început să recunoască faptul că izolarea forțată impusă oamenilor prin inocularea spaimei față de virus i-a alienat pe mulți.

Așa explică apropiații lui de ce întâlnirile lui Putin cu președintele Franței, Emmanuel Macron și cu cancelarul Germaniei, Olaf Scholz au avut loc la acea masă ridicol de lungă.

Și de ce la întâlnirea cu membrii Consiliului de Securitate ai Rusiei din 21 februarie, distanța dintre Putin și supușii săi, grupați departe de el, a fost atât de mare. Panica față de boală, de covid.

Delirul belicos al lui Putin care dă azi peste cap o lume se datorează însă și slăbiciunii liderilor occidentali de care acesta a profitat din plin. I-a prins cu garda jos și a atacat.

Uniunea Europeană este condusă de la Bruxelles de o masă uriașă de funcționari preocupați doar să impună statelor politicile stângii globaliste: anularea culturii, istoriei, credinței și specificului fiecărui stat, obsesia mitului Green Deal care a dus la explozia crizei energetice, discriminarea pozitivă  a LGBTYQ, etc.

Politici ideologice în loc de politici economice solide, ceea ce a dus la decăderea UE din poziția de putere mondială.

Putin a simțit de mult slăbiciunile politice și morale ale liderilor europeni. Și i-a jucat. Șefii Germaniei  și ai Franței au devenit lobby-stii lui principali. Doar au un țel comun conducătorii Rusiei, Franței și Germaniei: înlăturarea influenței SUA din Europa.

În plus, o Europă îngenunchiată voluntar în fața gazului rusesc din comoditatea, interesele personale și din religia față de Green Deal ale principalelor state din UE a fost fix pe gustul lui Putin.

Nici SUA nu au fost mai grozave. Slaba administrație Biden care este dezavuată politic și economic de mai mult de jumătate din publicul american și care are la activ și uriașul eșec al retragerii din Afganistan i-a întărit lui Putin încrederea în puterile sale.

Dar vetustul Joe Biden și ai lui sunt trecători. America rămâne cea mai puternică țară din lume, competitoarea ei fiind China. Nu Rusia.

Ce avem? NATO, UE și SUA, forțele lumii civilizate, grupate în bloc împotriva delirului lui Putin care vrea să înghită prin război un stat european, Ucraina și să asimileze și alte state din jur care nu sunt protejate de scutul NATO.

După ore în șir de ședințe în prima zi de război, măsurile decise de capii UE, SUA și ai G7 sunt moi ca gelatina. Parcă le-ar fi frică să nu-l supere și mai rău pe Putin dacă nu ar fi vorba, de fapt, de interesele personale ale unor state sau a unor persoane.

Cei 27 de lideri ai UE reuniți joi seara la Bruxelles au stabilit să înghețe (nu să confiște!)  activele rusești din blocul european și să oprească accesul băncilor rusești pe piețele financiare europene.

Marea Britanie și SUA au adoptat măsuri similare dar ceva mai aplicate decât cele stabilite de UE.

Și asta în timp ce lideri europeni și specialiștii au propus ferm  deconectarea Rusiei de la sistemul financiar internațional SWIFT.

Adică ceva similar cu băgarea capului lui Putin și ai oligarhilor miliardari ai lui într-o pungă în care să fie sufocați. Așa cum fac ei cu Ucraina și cum prevăd pentru următoarele lor victime.

De ce nu au luat capii Occidentului măsura decuplării Rusiei de la SWIFT, ceea ce ar fi însemnat o lovitură  foarte dură pentru economia rusă? Pentru că ”nu este o poziție agreată de Europa”, a mormăit Joe Biden joi seara, la conferința de presă.

“Pentru că Germania, Italia, Ungaria și Cipru s-au opus excluderii Rusiei din sistemul SWIFT în Consiliul European de joi seara de la Bruxelles” a dat amănuntele postul de casă al administrației Biden,  CNN.

Mult mai curajoși decât liderii lumii, cetățenii ruși au ieșit joi în stradă în peste 40 de orașe ale Rusiei cerându-i lui Putin să stopeze războiul contra Ucrainei. Cu ce s-au ales? Au fost arestați pe bandă. Rușii au fost avertizați de autorități să nu îndrăznească să organizeze manifestații anti-război.

Dar au îndrăznit în continuare. Peste 380 de oameni de știință, academicieni, deputați, personalități culturale și artistice și jurnaliști ruși au semnat un Apel prin care îi cer lui Putin să stopeze războiul împotriva Ucrainei.

România are marele avantaj de a fi protejată de scutul NATO și de granițele UE în fața revizionismului sovietic al lui Putin. Și asta pentru că românii au fost cei care au presat puternic ani de zile clasa politică să să ducă țara în NATO și în UE.

Surpriza plăcută pentru români a fost atitudinea corectă și fermă a președintelui Iohannis adoptată de când a început răfuiala lui Putin cu lumea civilizată. Bine că și-a amintit Klaus Iohannis că este șef de stat mai ales acum, într-o astfel de criză de dimensiuni istorice.

La fel de onorabil s-a comportat și premierul Ciucă. Iar statusul său de general în rezervă al Armatei a contribuit la o liniștire a publicului prins ca într-un clește între canceroasa criză a facturilor la energie și războiul isteric stârnit de Putin la granițele României.

Măcar acum, cu o Europă  aflată în fața amenințării cu o conflagrație ca în secolul trecut, clasa politică din România poate reușește să devină mai matură și mai responsabilă. Mai are o șansă.