Pe urmele unui titan cripto decăzut: Bankman-Fried, omul din spatele colapsului de 32 de miliarde USD al gigantului FTX

Sam Bankman-Fried, fostul CEO al platformei de tranzacţionare FTX, ar putea fi închis pentru acuzaţia de fraudă, în cazul colapsului de 32 de miliarde de dolari suferit de platformă dacă autorităţile americane vor reuşi să îl prindă, scrie CNCB.

Cel puţin 8 miliarde de dolari lipsesc din buzunarele utilizatorilor. Conform anchetei, banii au fost folosiţi pentru a acoperi alte pierderi de miliarde înregistrate de Almeda Research, un fond de tip hedge care aparţine lui Bankman-Fried.

Atât FTX cât şi Almeda au intrat în faliment cu pierderi uriaşe. John Ray, CEO-ul desemnat să preia conducerea platformei de tranzacţionare susţine că „în cei 40 de ani de experienţă în domeniul juridic şi cel al restructurărilor” nu a văzut niciodată „un eşec atât de total al managementului corporativ şi o absenţă atât de puternică a unor informaţii financiare transparente” aşa cum s-a întâmplat în acest caz.

Atunci când a fost întrebat despre episodul FTX, fostul CEO al platformei de tranzacţionare a declarat că „a fost vorba de o lună foarte proastă”, însă a respins acuzaţiile de fraudă.

În SUA frauda este o infracţiune care poate fi pedepsită cu închisoarea pe viaţă. În cazul lui Bankman-Fried, procurorii se întreabă dacă fostul CEO a folosit banii acestora ca garanţie pentru împrumuturi sau în alte scopuri.
„Vorbim despre un caz de fraudă total imputabil aici. Dacă aş juca rolul de avocat al domnului Sam Bankman-Fried, i-aş spune că ar trebuie să fie foarte preocupat de problema pedepsei cu închisoarea. Pentru el asta ar trebui să devină principala grijă”, a declarat Renato Mariotti, fost procuru federea şi avocat care s-a făcut remarcat în procese de judecată privind bursele şi alte platforme de tranzacţionare.

Frauda este principala acuzaţie care i se va aduce fostului CEO. În funcţie de dimensiunea pierderilor financiare şi de alte acuzaţii, Bankman-Fried ar putea petrece cinci ani după gratii sau chiar toată viaţa. Cu toate acestea, durata unei sentinţe este încă greu de anticipat.

Conform legilor americane care guvernează condamnările, acestea se realizează pe baza unui sistem numeric care determină sentinţa minimă şi sentinţa maximă care se poate stabili. În funcţie de gravitatea infracţiunii sistemul pleacă de la 1 şi ajunge până la 43.
Frauda este notată cu 7 puncte potrivit sistemului, însă factori precum dimensiunea pierderilor financiare, numărul victimelor şi folosirea în acest scop al anumitor pieţe reglementate, pot aduce cu uşurinţă cel puţin 30 de puncte peste cele iniţiale. Nu

„În funcţie de ce descoperă autorităţile pe fondul investigaţiilor, Sam Bankman-Fried s-ar putea confrunta atât cu amenzi grele cât şi cu posibilitatea încarcerării”, a declarat Richard Levin, preşedinte al Departamentului de Reglementare al sectorului fintech.

#urmarit #cripto #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul lucrează la noua lege a salarizării, un proiect care ar urma să schimbe modul în care sunt plătiți angajații din sectorul public. Autoritățile își propun ca noul sistem să fie gata în câteva luni, astfel încât, în scenariul optimist, acesta să intre în vigoare de la 1 septembrie 2026, iar cel târziu de la 1 ianuarie 2027, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță.

Potrivit ministrului, noul cadru legal va avea trei direcții principale: creșterea echității salariale, majorări mai consistente pentru angajații cu venituri mici și corectarea dezechilibrelor majore existente în prezent.

„Ambiția noastră este să avem noua lege gata în câteva luni, astfel încât, în mod ideal, ea să intre în vigoare de la 1 septembrie. Ea va presupune mai multă echitate în salarizări, cu majorări simțite de cei cu salarii mici”, a declarat Gavriliță.

Ministrul subliniază că în administrația publică există discrepanțe salariale greu de justificat, cu diferențe chiar și de zece ori între funcții similare ca importanță.

„Este prematur să spun acum care salarii și cu cât vor fi reduse, dar avem nevoie de mult mai multă echitate. Astăzi vedem conducători de instituții cu salarii mici, în timp ce alte persoane au venituri de zece ori mai mari. Nu spun că raportul trebuie inversat, dar trebuie, cu siguranță, mai multă uniformitate”, a precizat oficialul.

Gavriliță afirmă că procesul va necesita consultări, inclusiv cu instituțiile care au o autonomie mai mare, însă noua lege va crea un cadru legal unic în care vor fi incluse toate salariile din sectorul bugetar. Ministrul își exprimă încrederea că Parlamentul va avea un rol esențial pentru ca rezultatul final să fie „cât mai corect și echitabil”.