Pe urmele unui titan cripto decăzut: Bankman-Fried, omul din spatele colapsului de 32 de miliarde USD al gigantului FTX

Sam Bankman-Fried, fostul CEO al platformei de tranzacţionare FTX, ar putea fi închis pentru acuzaţia de fraudă, în cazul colapsului de 32 de miliarde de dolari suferit de platformă dacă autorităţile americane vor reuşi să îl prindă, scrie CNCB.

Cel puţin 8 miliarde de dolari lipsesc din buzunarele utilizatorilor. Conform anchetei, banii au fost folosiţi pentru a acoperi alte pierderi de miliarde înregistrate de Almeda Research, un fond de tip hedge care aparţine lui Bankman-Fried.

Atât FTX cât şi Almeda au intrat în faliment cu pierderi uriaşe. John Ray, CEO-ul desemnat să preia conducerea platformei de tranzacţionare susţine că „în cei 40 de ani de experienţă în domeniul juridic şi cel al restructurărilor” nu a văzut niciodată „un eşec atât de total al managementului corporativ şi o absenţă atât de puternică a unor informaţii financiare transparente” aşa cum s-a întâmplat în acest caz.

Atunci când a fost întrebat despre episodul FTX, fostul CEO al platformei de tranzacţionare a declarat că „a fost vorba de o lună foarte proastă”, însă a respins acuzaţiile de fraudă.

În SUA frauda este o infracţiune care poate fi pedepsită cu închisoarea pe viaţă. În cazul lui Bankman-Fried, procurorii se întreabă dacă fostul CEO a folosit banii acestora ca garanţie pentru împrumuturi sau în alte scopuri.
„Vorbim despre un caz de fraudă total imputabil aici. Dacă aş juca rolul de avocat al domnului Sam Bankman-Fried, i-aş spune că ar trebuie să fie foarte preocupat de problema pedepsei cu închisoarea. Pentru el asta ar trebui să devină principala grijă”, a declarat Renato Mariotti, fost procuru federea şi avocat care s-a făcut remarcat în procese de judecată privind bursele şi alte platforme de tranzacţionare.

Frauda este principala acuzaţie care i se va aduce fostului CEO. În funcţie de dimensiunea pierderilor financiare şi de alte acuzaţii, Bankman-Fried ar putea petrece cinci ani după gratii sau chiar toată viaţa. Cu toate acestea, durata unei sentinţe este încă greu de anticipat.

Conform legilor americane care guvernează condamnările, acestea se realizează pe baza unui sistem numeric care determină sentinţa minimă şi sentinţa maximă care se poate stabili. În funcţie de gravitatea infracţiunii sistemul pleacă de la 1 şi ajunge până la 43.
Frauda este notată cu 7 puncte potrivit sistemului, însă factori precum dimensiunea pierderilor financiare, numărul victimelor şi folosirea în acest scop al anumitor pieţe reglementate, pot aduce cu uşurinţă cel puţin 30 de puncte peste cele iniţiale. Nu

„În funcţie de ce descoperă autorităţile pe fondul investigaţiilor, Sam Bankman-Fried s-ar putea confrunta atât cu amenzi grele cât şi cu posibilitatea încarcerării”, a declarat Richard Levin, preşedinte al Departamentului de Reglementare al sectorului fintech.

#urmarit #cripto #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Energiei și Banca Mondială au decis prelungirea cu patru luni a contractului de credit pentru un proiect energetic strategic pentru instalarea motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, dar și inițierea negocierilor directe cu compania turcă Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție cu o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. Decizia a fost luată în contextul în care Republica Moldova nu dispune de surse financiare pentru a acoperi diferența față de bugetul aprobat, iar contractul urmează să fie semnat până la 5 martie, conform calendarului stabilit de Banca Mondială.

Ministerul Energiei a fixat un plafon maxim de 86 de milioane de euro, subliniind că nu există spațiu bugetar pentru majorări. În acest context, la 31 decembrie a avut loc o ședință online cu reprezentanții Iltekno, companiei fiindu-i acordat termen până la 26 ianuarie pentru a prezenta o ofertă revizuită, diminuată. Oferta a fost însă transmisă cu întârziere, pe 27 ianuarie, și a ajuns la 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, fiind condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre lucrările eliminate din contract ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

Între timp, compania BCC Group din Azerbaidjan a transmis o solicitare oficială către Banca Mondială, cu Ministerul Energiei și MEPIU în copie, cerând să fie inclusă în procesul de negocieri. BCC Group afirmă că oferta sa este reconfirmată și se ridică la 75,9 milioane de euro, sub plafonul de 86 de milioane stabilit de Ministerul Energiei.

Surse din cadrul unei ședințe desfășurate recent la MEPIU indică existența unor poziții divergente între instituții. Ministerul Energiei susține că Iltekno ar trebui descalificată din proces, invocând nerespectarea termenului-limită, depășirea plafonului bugetar și solicitarea de reducere a volumului de lucrări, ceea ce ar modifica substanțial parametrii proiectului. În schimb, reprezentanții MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă, poziție care, potrivit unor surse, contravine regulilor procedurilor de achiziții.

Contextul acestor tensiuni este explicat de situația dificilă de pe piața internațională a motoarelor de cogenerare. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat anterior că licitația este afectată de un deficit global major de astfel de echipamente, care a dus la creșteri semnificative de preț și întârzieri mari de livrare. Marii producători internaționali, precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions, se confruntă cu un backlog de producție de doi până la trei ani, situație confirmată inclusiv la nivel de top management.

Potrivit ministrului, cererea pentru motoare de cogenerare a crescut exploziv, în special din cauza dezvoltării accelerate a centrelor de date și a capacităților de inteligență artificială, dar și ca urmare a necesităților energetice generate de războiul din Ucraina. În paralel, efectele pandemiei COVID-19 au afectat lanțurile logistice globale, iar producătorii mari nu mai mențin stocuri disponibile imediat, pentru a evita blocarea resurselor financiare.

Dorin Junghietu a subliniat că bugetul inițial al proiectului, estimat în anii 2020–2021 la aproximativ 81 de milioane de euro, nu mai reflectă realitățile actuale ale pieței. Costurile la oțel, forța de muncă și transport au crescut semnificativ, iar cei doi ofertanți ajunși în etapa de evaluare financiară au propus capacități mai mari decât cele solicitate inițial, de 61–62 MW față de 55 MW, ceea ce a dus automat la majorarea valorii proiectului. Chiar și în aceste condiții, ministrul consideră că o ajustare de 15–20% ar fi fost justificată, însă majorarea solicitată depășește limitele acceptabile.

Situația a fost discutată cu Banca Mondială, care a prezentat un raport explicativ privind factorii ce au generat scumpirile, iar consultanții statului au realizat evaluări suplimentare. Ministerul Energiei a solicitat prelungirea termenului contractual pentru a permite negocieri și identificarea unei formule finale care să aducă prețul la un nivel considerat „decent”.

„Nu acceptăm o creștere atât de mare a prețului. Căutăm toate opțiunile negociere, reevaluare și ajustare pentru ca acest proiect strategic să fie realizat în condiții corecte pentru stat”, a declarat Dorin Junghietu.

În acest context, autoritățile urmează să clarifice dacă negocierile vor fi extinse și cu alte companii, precum Onur sau BCC Group, și cine își va asuma eventualele riscuri financiare, în condițiile în care bugetul maxim stabilit de stat rămâne neschimbat.