„Pensie specială” pentru Liz Truss. Aproape 10.000 de lire sterline pe lună pentru 44 de zile de mandat

Deși este premierul cu cel mai scurt mandat din istoria Marii Britanii, Liz Truss are dreptul să ceară și să primească pentru tot restul vieții o alocație anuală de 115.000 de lire sterline (peste 130.000 de euro) ca fost prim-ministru, scrie CNN. Liderul opoziției laburiste a făcut apel la Liz Truss să nu ceară acești bani.

Liz Truss are dreptul să primească pentru tot restul vieții acești bani în baza unui program guvernamental introdus în 1990, Alocație pentru Serviciu Public, destinat „să ajute foștii prim-miniștri care sunt încă activi în viața publică”.

Alocația se acordă pentru a acoperi costurile cu biroul și secretariatul foștilor prim-miniștri, costuri derivate din îndatoririle lor publice.

„Plățile se fac doar pentru a acoperi costurile îndeplinirii în continuare a îndatoririlor publice”, potrivit site-ului guvernului britanic.„Toți foștii prim-miniștri sunt eligibili pentru a cere această alocație”, se nai arată în document.

Alocația pentru Serviciu Public a fost stabilită la 115.000 de lire sterline pe an în 2011 și este poate fi revizuită anual de prim-ministrul în funcție.

Foștii premieri au dreptul, de asemenea, să ceară o sumă care să acopere costurile cu pensia ale foștilor lor angajați, care este de 10% din alocația de fost prim-ministru.

Din 2020 până în 2021, foștii premieri Theresa May, David Cameron, Gordon Brown, Tony Blair și John Major au primit diferite sume de bani în baza acestui program, potrivit raportului anual al cabinetului premierului Marii Britanii.

Politicienii de opoziție și sindicatele îi cer lui Liz Truss să nu apeleze la alocația plătită din bani publici, în condițiile în care britanicii se confruntă cu o creștere importantă a costurilor vieții, rezultată din prețurile mari la energie și o inflație record pentru ultimii 40 de ani.

Întrebat despre dreptul lui Liz Truss de a beneficia de alocația de fost prim-ministru, Keir Starmer, liderul Partidului Laburist (de opoziție), a spus că aceasta „ar trebui să refuze”.

„A fost 44 de zile în fucnție”, a declarat el la postul ITV.

Liz Truss a demisionat, joi, după doar 44 de zile în fruntea guvernului britanic, devenind, astfel, prim-ministrul cu cel mai scurt mandat din istoria Regatului. Durata guvernării Truss este de aproape trei ori mai scurtă decât următoarea clasată. Totuși, până în 28 octombrie, dată la care este de așteptat că va fi numit succesorul lui Truss, șefa guvernului de la Londra va mai aduna încă opt zile de mandat.

#Liz Truss #pensie #mandat #prim-ministru #Marea Britanie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.