„Pensie specială” pentru Liz Truss. Aproape 10.000 de lire sterline pe lună pentru 44 de zile de mandat

Deși este premierul cu cel mai scurt mandat din istoria Marii Britanii, Liz Truss are dreptul să ceară și să primească pentru tot restul vieții o alocație anuală de 115.000 de lire sterline (peste 130.000 de euro) ca fost prim-ministru, scrie CNN. Liderul opoziției laburiste a făcut apel la Liz Truss să nu ceară acești bani.

Liz Truss are dreptul să primească pentru tot restul vieții acești bani în baza unui program guvernamental introdus în 1990, Alocație pentru Serviciu Public, destinat „să ajute foștii prim-miniștri care sunt încă activi în viața publică”.

Alocația se acordă pentru a acoperi costurile cu biroul și secretariatul foștilor prim-miniștri, costuri derivate din îndatoririle lor publice.

„Plățile se fac doar pentru a acoperi costurile îndeplinirii în continuare a îndatoririlor publice”, potrivit site-ului guvernului britanic.„Toți foștii prim-miniștri sunt eligibili pentru a cere această alocație”, se nai arată în document.

Alocația pentru Serviciu Public a fost stabilită la 115.000 de lire sterline pe an în 2011 și este poate fi revizuită anual de prim-ministrul în funcție.

Foștii premieri au dreptul, de asemenea, să ceară o sumă care să acopere costurile cu pensia ale foștilor lor angajați, care este de 10% din alocația de fost prim-ministru.

Din 2020 până în 2021, foștii premieri Theresa May, David Cameron, Gordon Brown, Tony Blair și John Major au primit diferite sume de bani în baza acestui program, potrivit raportului anual al cabinetului premierului Marii Britanii.

Politicienii de opoziție și sindicatele îi cer lui Liz Truss să nu apeleze la alocația plătită din bani publici, în condițiile în care britanicii se confruntă cu o creștere importantă a costurilor vieții, rezultată din prețurile mari la energie și o inflație record pentru ultimii 40 de ani.

Întrebat despre dreptul lui Liz Truss de a beneficia de alocația de fost prim-ministru, Keir Starmer, liderul Partidului Laburist (de opoziție), a spus că aceasta „ar trebui să refuze”.

„A fost 44 de zile în fucnție”, a declarat el la postul ITV.

Liz Truss a demisionat, joi, după doar 44 de zile în fruntea guvernului britanic, devenind, astfel, prim-ministrul cu cel mai scurt mandat din istoria Regatului. Durata guvernării Truss este de aproape trei ori mai scurtă decât următoarea clasată. Totuși, până în 28 octombrie, dată la care este de așteptat că va fi numit succesorul lui Truss, șefa guvernului de la Londra va mai aduna încă opt zile de mandat.

#Liz Truss #pensie #mandat #prim-ministru #Marea Britanie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

#axa de transport #marea egee #conexiune cu moldova #Marea Neagră