„Pensie specială” pentru Liz Truss. Aproape 10.000 de lire sterline pe lună pentru 44 de zile de mandat

Deși este premierul cu cel mai scurt mandat din istoria Marii Britanii, Liz Truss are dreptul să ceară și să primească pentru tot restul vieții o alocație anuală de 115.000 de lire sterline (peste 130.000 de euro) ca fost prim-ministru, scrie CNN. Liderul opoziției laburiste a făcut apel la Liz Truss să nu ceară acești bani.

Liz Truss are dreptul să primească pentru tot restul vieții acești bani în baza unui program guvernamental introdus în 1990, Alocație pentru Serviciu Public, destinat „să ajute foștii prim-miniștri care sunt încă activi în viața publică”.

Alocația se acordă pentru a acoperi costurile cu biroul și secretariatul foștilor prim-miniștri, costuri derivate din îndatoririle lor publice.

„Plățile se fac doar pentru a acoperi costurile îndeplinirii în continuare a îndatoririlor publice”, potrivit site-ului guvernului britanic.„Toți foștii prim-miniștri sunt eligibili pentru a cere această alocație”, se nai arată în document.

Alocația pentru Serviciu Public a fost stabilită la 115.000 de lire sterline pe an în 2011 și este poate fi revizuită anual de prim-ministrul în funcție.

Foștii premieri au dreptul, de asemenea, să ceară o sumă care să acopere costurile cu pensia ale foștilor lor angajați, care este de 10% din alocația de fost prim-ministru.

Din 2020 până în 2021, foștii premieri Theresa May, David Cameron, Gordon Brown, Tony Blair și John Major au primit diferite sume de bani în baza acestui program, potrivit raportului anual al cabinetului premierului Marii Britanii.

Politicienii de opoziție și sindicatele îi cer lui Liz Truss să nu apeleze la alocația plătită din bani publici, în condițiile în care britanicii se confruntă cu o creștere importantă a costurilor vieții, rezultată din prețurile mari la energie și o inflație record pentru ultimii 40 de ani.

Întrebat despre dreptul lui Liz Truss de a beneficia de alocația de fost prim-ministru, Keir Starmer, liderul Partidului Laburist (de opoziție), a spus că aceasta „ar trebui să refuze”.

„A fost 44 de zile în fucnție”, a declarat el la postul ITV.

Liz Truss a demisionat, joi, după doar 44 de zile în fruntea guvernului britanic, devenind, astfel, prim-ministrul cu cel mai scurt mandat din istoria Regatului. Durata guvernării Truss este de aproape trei ori mai scurtă decât următoarea clasată. Totuși, până în 28 octombrie, dată la care este de așteptat că va fi numit succesorul lui Truss, șefa guvernului de la Londra va mai aduna încă opt zile de mandat.

#Liz Truss #pensie #mandat #prim-ministru #Marea Britanie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”