Pesta porcină africană se extinde alarmant în Europa

Pesta porcină africană (PPA) progresează într-un ritm alarmant în Europa, în special în partea de est a continentului unde focarele descoperite recent au provocat temeri privind o răspândire mai amplă a virusului, transmite AFP.

„Numărul de cazuri şi zonele noi afectate cresc în pofida eforturilor, iar ţările au dificultăţi serioase în a controla şi a elimina maladia”, a declarat Gregorio Torres, şeful departamentului ştiinţific din cadrul Organizaţiei mondiale pentru sănătate animală (OIE).

De la începutul anului, 285 de focare de pestă porcină africană au apărut în crescătoriile din Europa, şi numărul de cazuri numărate de OIE până la 1 septembrie este de aproape 71.000.

Prezentă în fauna sălbatică, maladia a apărut şi în Italia, într-o crescătorie din regiunea Roma la începutul lunii iunie şi în Germania în luna mai, apoi în luna iulie cu două focare în landurile Mecklenburg-Pomerania Occidentală şi Saxonia Inferioară fiind sacrificate aproape 2.800 de animale. În pofida proximităţii lor, Franţa şi Ţările de Jos au fost scutite până în prezent.

De asemenea, cazuri de pestă porcină au fost depistate în Republica Moldova și România.

În lipsa tratamentului, pesta porcină africană este în general mortală pentru animale şi conduce la numeroase sacrificări preventive pentru a evita propagarea ei.

Pesta porcină africană nu afectează oamenii dar este mortală pentru porci. Boala a apărut în Africa de unde s-a răspândit în Europa şi Asia unde a ucis deja sute de milioane de porci şi a modificat industria globală a cărnii de porc şi a nutreţului.

Ajunsă în Europa în anii 1960 pentru ca ulterior să fie eradicată, pesta porcină africană a revenit în 2007 prin Georgia, a precizat OIE.

Foarte contagios, virusul poate trece dintr-o ţară în alta via „produsele alimentare infectate precum un sandwich cu salam”, explică Gregorio Torres. Virusul poate supravieţui mai multe săptâmâni în ambalajul unui sandwich contaminat şi dacă acest ambalaj este abandonat, de exemplu pe marginea unei autostrăzi, poate fi mirosit de porcii mistreţi care ulterior îl vor răspândi în deplasările lor, pe infrastructuri precum căi ferate sau în jurul benzinăriilor.

Din cele 39 de ţări afectate după 2020, unele au reuşit să eradicheze pesta porcină graţie unor eforturi consistente, precum Belgia şi Cehia.

#OIE #pesta porcina #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.