Peste 110 km benzi dedicate și piste de cicliști vor fi construite în Chișinău până în 2025

17 Nov. 2022, 09:51
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
17 Nov. 2022, 09:51 // Actual //  MD Bani

Conform datelor statistice, din 2017 până în prezent intensitatea fluxului de circulație în Moldova a crescut de aproximativ 22%, inclusiv în municipiul Chișinău. Una dintre problemele majore din capitală este infrastructura pietonală parțial degradată. În linii generale, nu s-a intervenit la acest capitol după perioada sovietică s-a intervenit foarte puțin. A doua problemă este traficul excesiv, iar numărul de vehicule crește constant. A treia problemă care există la capitolul mobilitatea urbană este infrastructura învechită. În ultimii ani au fost inițiate un șir de procese în vederea creării și dezvoltării infrastructurii pentru modele alternative de transport, care urmează a fi continuate și în perioada următoare.

Până la moment au fost create  peste 22 km benzi dedicate pentru transportul public, care permit și deplasarea cicliștilor pe acestea – coridoare de transport amenajate pe arterele principale, care au menirea să facă legătura între sectoarele or. Chișinău. Au fost construite peste 19 km de piste pentru cicliști separate, amenajate în parcuri, scuaruri, pe bulevarde și străzi principale. La fel, peste 220 km de trotuare au fost reabilitate în toate sectoarele orașului Chișinău, inclusiv în curțile blocurilor de locuit și pe accesele către acestea, care facilitează circulația tuturor modurilor de transport activ.

„Mai mult ca atât, pentru a încuraja utilizarea bicicletelor ca mijloc alternativ de transport, au fost licitate lucrările de amenajare a parcărilor pentru 600 biciclete, în 90 de locații din Chișinău, iar pentru a facilita accesul persoanelor cu dificultăți locomotorii,  în 2022 au fost alocate sumar 10 milioane lei pentru Programul de adaptare a infrastructurii pentru persoane cu dizabilități”, a declarat Dumitru Ceban, Șef Adjunct al Direcției Generale Transport Public și Căi de Comunicație,  în cadrul Forumului Economic Chișinău 2022 „Invest in Chișinău”.

În continuare, pentru anii 2023-2025, au fost stabilite alte obiective de promovare și dezvoltare a transportului activ. Unul dintre acestea este extinderea rețelei de benzi dedicate și piste de cicliști până la 110 km, care este deja parțial realizată pe coridoare de benzi dedicate pentru transport public și cicliști, făcând legătura între sectoarele Buiucani – Centru – Botanica, iar până la finele anului curent urmează a fi implementat coridorul Ciocana – Rîșcani – Centru.

Un alt obiectiv al municipalității este conectarea parcurilor și spațiilor verzi printr-o rețea de piste de biciclete. Astfel, pentru anul 2023 este preconizată conexiunea parcurilor Dendrariu și Valea Trandafirilor printr-o pistă separată pentru cicliști, care va traversa întreaga lungime a str. 31 August 1989 formând un coridor „verde”, dar și legătura cu parcul Râșcani, pădurea-parc Butoiaș și parcul Calea Orheiului.

Este planificată, de asemenea, crearea rețelei de 150 km de piste de cicliști în relief natural, în păduri și în parcuri, pentru a crea un mediu favorabil pentru odihnă activă, ceea ce ar presupune sporirea cu 30 la sută a utilizării bicicletelor. Obiectivul este atingerea unui număr de 2.000 de cicliști zilnic, amenajarea a 2.000 locuri de parcare pentru biciclete, a 5 stații inter-modale pentru facilitarea utilizării transportului alternativ, crearea a 20 de stații de mentenanță a bicicletelor și reparația a 300 km de infrastructură pietonală.

Aceste măsuri sunt estimate la 657 milioane lei sau echivalentul a 33 milioane euro.

Realitatea Live

19 Ian. 2026, 16:56
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Ian. 2026, 16:56 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!