Peste 110 km benzi dedicate și piste de cicliști vor fi construite în Chișinău până în 2025

17 Nov. 2022, 09:51
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
17 Nov. 2022, 09:51 // Actual //  MD Bani

Conform datelor statistice, din 2017 până în prezent intensitatea fluxului de circulație în Moldova a crescut de aproximativ 22%, inclusiv în municipiul Chișinău. Una dintre problemele majore din capitală este infrastructura pietonală parțial degradată. În linii generale, nu s-a intervenit la acest capitol după perioada sovietică s-a intervenit foarte puțin. A doua problemă este traficul excesiv, iar numărul de vehicule crește constant. A treia problemă care există la capitolul mobilitatea urbană este infrastructura învechită. În ultimii ani au fost inițiate un șir de procese în vederea creării și dezvoltării infrastructurii pentru modele alternative de transport, care urmează a fi continuate și în perioada următoare.

Până la moment au fost create  peste 22 km benzi dedicate pentru transportul public, care permit și deplasarea cicliștilor pe acestea – coridoare de transport amenajate pe arterele principale, care au menirea să facă legătura între sectoarele or. Chișinău. Au fost construite peste 19 km de piste pentru cicliști separate, amenajate în parcuri, scuaruri, pe bulevarde și străzi principale. La fel, peste 220 km de trotuare au fost reabilitate în toate sectoarele orașului Chișinău, inclusiv în curțile blocurilor de locuit și pe accesele către acestea, care facilitează circulația tuturor modurilor de transport activ.

„Mai mult ca atât, pentru a încuraja utilizarea bicicletelor ca mijloc alternativ de transport, au fost licitate lucrările de amenajare a parcărilor pentru 600 biciclete, în 90 de locații din Chișinău, iar pentru a facilita accesul persoanelor cu dificultăți locomotorii,  în 2022 au fost alocate sumar 10 milioane lei pentru Programul de adaptare a infrastructurii pentru persoane cu dizabilități”, a declarat Dumitru Ceban, Șef Adjunct al Direcției Generale Transport Public și Căi de Comunicație,  în cadrul Forumului Economic Chișinău 2022 „Invest in Chișinău”.

În continuare, pentru anii 2023-2025, au fost stabilite alte obiective de promovare și dezvoltare a transportului activ. Unul dintre acestea este extinderea rețelei de benzi dedicate și piste de cicliști până la 110 km, care este deja parțial realizată pe coridoare de benzi dedicate pentru transport public și cicliști, făcând legătura între sectoarele Buiucani – Centru – Botanica, iar până la finele anului curent urmează a fi implementat coridorul Ciocana – Rîșcani – Centru.

Un alt obiectiv al municipalității este conectarea parcurilor și spațiilor verzi printr-o rețea de piste de biciclete. Astfel, pentru anul 2023 este preconizată conexiunea parcurilor Dendrariu și Valea Trandafirilor printr-o pistă separată pentru cicliști, care va traversa întreaga lungime a str. 31 August 1989 formând un coridor „verde”, dar și legătura cu parcul Râșcani, pădurea-parc Butoiaș și parcul Calea Orheiului.

Este planificată, de asemenea, crearea rețelei de 150 km de piste de cicliști în relief natural, în păduri și în parcuri, pentru a crea un mediu favorabil pentru odihnă activă, ceea ce ar presupune sporirea cu 30 la sută a utilizării bicicletelor. Obiectivul este atingerea unui număr de 2.000 de cicliști zilnic, amenajarea a 2.000 locuri de parcare pentru biciclete, a 5 stații inter-modale pentru facilitarea utilizării transportului alternativ, crearea a 20 de stații de mentenanță a bicicletelor și reparația a 300 km de infrastructură pietonală.

Aceste măsuri sunt estimate la 657 milioane lei sau echivalentul a 33 milioane euro.

Realitatea Live

03 Ian. 2026, 11:41
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Ian. 2026, 11:41 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!