Peste 110 km benzi dedicate și piste de cicliști vor fi construite în Chișinău până în 2025

17 Nov. 2022, 09:51
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
17 Nov. 2022, 09:51 // Actual //  MD Bani

Conform datelor statistice, din 2017 până în prezent intensitatea fluxului de circulație în Moldova a crescut de aproximativ 22%, inclusiv în municipiul Chișinău. Una dintre problemele majore din capitală este infrastructura pietonală parțial degradată. În linii generale, nu s-a intervenit la acest capitol după perioada sovietică s-a intervenit foarte puțin. A doua problemă este traficul excesiv, iar numărul de vehicule crește constant. A treia problemă care există la capitolul mobilitatea urbană este infrastructura învechită. În ultimii ani au fost inițiate un șir de procese în vederea creării și dezvoltării infrastructurii pentru modele alternative de transport, care urmează a fi continuate și în perioada următoare.

Până la moment au fost create  peste 22 km benzi dedicate pentru transportul public, care permit și deplasarea cicliștilor pe acestea – coridoare de transport amenajate pe arterele principale, care au menirea să facă legătura între sectoarele or. Chișinău. Au fost construite peste 19 km de piste pentru cicliști separate, amenajate în parcuri, scuaruri, pe bulevarde și străzi principale. La fel, peste 220 km de trotuare au fost reabilitate în toate sectoarele orașului Chișinău, inclusiv în curțile blocurilor de locuit și pe accesele către acestea, care facilitează circulația tuturor modurilor de transport activ.

„Mai mult ca atât, pentru a încuraja utilizarea bicicletelor ca mijloc alternativ de transport, au fost licitate lucrările de amenajare a parcărilor pentru 600 biciclete, în 90 de locații din Chișinău, iar pentru a facilita accesul persoanelor cu dificultăți locomotorii,  în 2022 au fost alocate sumar 10 milioane lei pentru Programul de adaptare a infrastructurii pentru persoane cu dizabilități”, a declarat Dumitru Ceban, Șef Adjunct al Direcției Generale Transport Public și Căi de Comunicație,  în cadrul Forumului Economic Chișinău 2022 „Invest in Chișinău”.

În continuare, pentru anii 2023-2025, au fost stabilite alte obiective de promovare și dezvoltare a transportului activ. Unul dintre acestea este extinderea rețelei de benzi dedicate și piste de cicliști până la 110 km, care este deja parțial realizată pe coridoare de benzi dedicate pentru transport public și cicliști, făcând legătura între sectoarele Buiucani – Centru – Botanica, iar până la finele anului curent urmează a fi implementat coridorul Ciocana – Rîșcani – Centru.

Un alt obiectiv al municipalității este conectarea parcurilor și spațiilor verzi printr-o rețea de piste de biciclete. Astfel, pentru anul 2023 este preconizată conexiunea parcurilor Dendrariu și Valea Trandafirilor printr-o pistă separată pentru cicliști, care va traversa întreaga lungime a str. 31 August 1989 formând un coridor „verde”, dar și legătura cu parcul Râșcani, pădurea-parc Butoiaș și parcul Calea Orheiului.

Este planificată, de asemenea, crearea rețelei de 150 km de piste de cicliști în relief natural, în păduri și în parcuri, pentru a crea un mediu favorabil pentru odihnă activă, ceea ce ar presupune sporirea cu 30 la sută a utilizării bicicletelor. Obiectivul este atingerea unui număr de 2.000 de cicliști zilnic, amenajarea a 2.000 locuri de parcare pentru biciclete, a 5 stații inter-modale pentru facilitarea utilizării transportului alternativ, crearea a 20 de stații de mentenanță a bicicletelor și reparația a 300 km de infrastructură pietonală.

Aceste măsuri sunt estimate la 657 milioane lei sau echivalentul a 33 milioane euro.

Realitatea Live

10 Ian. 2026, 17:08
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Ian. 2026, 17:08 // Actual //  bani.md

Moldova se mândrește cu numeroase recorduri mondiale Guinness, atrăgând atenția lumii prin realizări unice în domeniul vinurilor, artei și culturii. Cea mai cunoscută este crama Mileștii Mici, care deține cea mai mare colecție de vinuri din lume: peste 1,5 milioane de sticle depozitate în 55 km de tuneluri subterane de calcar.

Tot în top, crama Cricova impresionează cu cea mai mare cramă subterană, întinzându-se pe 120 km de tuneluri.

Recordurile nu se opresc la vinuri. Petru Costin a stabilit un Guinness pentru cea mai mare colecție de potcoave, crescând-o de la 3.200 la peste 15.000 de piese.

Olga Buianovscaia a creat cel mai mare balon de săpun, iar Ludmila Cuptor a realizat cea mai mare pictură în apă (Ebru Art) în 2025, proiect sprijinit de Primăria Chișinău.

Moldova a impresionat și prin cifre surprinzătoare: cel mai mare consum de mere pe cap de locuitor și cea mai mare concentrație de bancomate automate.

Alte realizări includ Muzeul Băuturilor Tărice, cea mai mare clădire din lume în formă de sticlă, și somelierul Daniel Frumușachi, care a obținut și el un record Guinness, inspirând noi talente locale.

Aceste performanțe arată că Moldova nu este doar o țară mică în inima Europei, ci și un lider surprinzător în realizări culturale și gastronomice la nivel mondial.