Peste 110 km benzi dedicate și piste de cicliști vor fi construite în Chișinău până în 2025

Conform datelor statistice, din 2017 până în prezent intensitatea fluxului de circulație în Moldova a crescut de aproximativ 22%, inclusiv în municipiul Chișinău. Una dintre problemele majore din capitală este infrastructura pietonală parțial degradată. În linii generale, nu s-a intervenit la acest capitol după perioada sovietică s-a intervenit foarte puțin. A doua problemă este traficul excesiv, iar numărul de vehicule crește constant. A treia problemă care există la capitolul mobilitatea urbană este infrastructura învechită. În ultimii ani au fost inițiate un șir de procese în vederea creării și dezvoltării infrastructurii pentru modele alternative de transport, care urmează a fi continuate și în perioada următoare.

Până la moment au fost create peste 22 km benzi dedicate pentru transportul public, care permit și deplasarea cicliștilor pe acestea – coridoare de transport amenajate pe arterele principale, care au menirea să facă legătura între sectoarele or. Chișinău. Au fost construite peste 19 km de piste pentru cicliști separate, amenajate în parcuri, scuaruri, pe bulevarde și străzi principale. La fel, peste 220 km de trotuare au fost reabilitate în toate sectoarele orașului Chișinău, inclusiv în curțile blocurilor de locuit și pe accesele către acestea, care facilitează circulația tuturor modurilor de transport activ.

„Mai mult ca atât, pentru a încuraja utilizarea bicicletelor ca mijloc alternativ de transport, au fost licitate lucrările de amenajare a parcărilor pentru 600 biciclete, în 90 de locații din Chișinău, iar pentru a facilita accesul persoanelor cu dificultăți locomotorii, în 2022 au fost alocate sumar 10 milioane lei pentru Programul de adaptare a infrastructurii pentru persoane cu dizabilități”, a declarat Dumitru Ceban, Șef Adjunct al Direcției Generale Transport Public și Căi de Comunicație, în cadrul Forumului Economic Chișinău 2022 „Invest in Chișinău”.

În continuare, pentru anii 2023-2025, au fost stabilite alte obiective de promovare și dezvoltare a transportului activ. Unul dintre acestea este extinderea rețelei de benzi dedicate și piste de cicliști până la 110 km, care este deja parțial realizată pe coridoare de benzi dedicate pentru transport public și cicliști, făcând legătura între sectoarele Buiucani – Centru – Botanica, iar până la finele anului curent urmează a fi implementat coridorul Ciocana – Rîșcani – Centru.

Un alt obiectiv al municipalității este conectarea parcurilor și spațiilor verzi printr-o rețea de piste de biciclete. Astfel, pentru anul 2023 este preconizată conexiunea parcurilor Dendrariu și Valea Trandafirilor printr-o pistă separată pentru cicliști, care va traversa întreaga lungime a str. 31 August 1989 formând un coridor „verde”, dar și legătura cu parcul Râșcani, pădurea-parc Butoiaș și parcul Calea Orheiului.

Este planificată, de asemenea, crearea rețelei de 150 km de piste de cicliști în relief natural, în păduri și în parcuri, pentru a crea un mediu favorabil pentru odihnă activă, ceea ce ar presupune sporirea cu 30 la sută a utilizării bicicletelor. Obiectivul este atingerea unui număr de 2.000 de cicliști zilnic, amenajarea a 2.000 locuri de parcare pentru biciclete, a 5 stații inter-modale pentru facilitarea utilizării transportului alternativ, crearea a 20 de stații de mentenanță a bicicletelor și reparația a 300 km de infrastructură pietonală.

Aceste măsuri sunt estimate la 657 milioane lei sau echivalentul a 33 milioane euro.

#benzi destinate #piste cicilisti #reparatii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”