Peste 110 km benzi dedicate și piste de cicliști vor fi construite în Chișinău până în 2025

Conform datelor statistice, din 2017 până în prezent intensitatea fluxului de circulație în Moldova a crescut de aproximativ 22%, inclusiv în municipiul Chișinău. Una dintre problemele majore din capitală este infrastructura pietonală parțial degradată. În linii generale, nu s-a intervenit la acest capitol după perioada sovietică s-a intervenit foarte puțin. A doua problemă este traficul excesiv, iar numărul de vehicule crește constant. A treia problemă care există la capitolul mobilitatea urbană este infrastructura învechită. În ultimii ani au fost inițiate un șir de procese în vederea creării și dezvoltării infrastructurii pentru modele alternative de transport, care urmează a fi continuate și în perioada următoare.

Până la moment au fost create peste 22 km benzi dedicate pentru transportul public, care permit și deplasarea cicliștilor pe acestea – coridoare de transport amenajate pe arterele principale, care au menirea să facă legătura între sectoarele or. Chișinău. Au fost construite peste 19 km de piste pentru cicliști separate, amenajate în parcuri, scuaruri, pe bulevarde și străzi principale. La fel, peste 220 km de trotuare au fost reabilitate în toate sectoarele orașului Chișinău, inclusiv în curțile blocurilor de locuit și pe accesele către acestea, care facilitează circulația tuturor modurilor de transport activ.

„Mai mult ca atât, pentru a încuraja utilizarea bicicletelor ca mijloc alternativ de transport, au fost licitate lucrările de amenajare a parcărilor pentru 600 biciclete, în 90 de locații din Chișinău, iar pentru a facilita accesul persoanelor cu dificultăți locomotorii, în 2022 au fost alocate sumar 10 milioane lei pentru Programul de adaptare a infrastructurii pentru persoane cu dizabilități”, a declarat Dumitru Ceban, Șef Adjunct al Direcției Generale Transport Public și Căi de Comunicație, în cadrul Forumului Economic Chișinău 2022 „Invest in Chișinău”.

În continuare, pentru anii 2023-2025, au fost stabilite alte obiective de promovare și dezvoltare a transportului activ. Unul dintre acestea este extinderea rețelei de benzi dedicate și piste de cicliști până la 110 km, care este deja parțial realizată pe coridoare de benzi dedicate pentru transport public și cicliști, făcând legătura între sectoarele Buiucani – Centru – Botanica, iar până la finele anului curent urmează a fi implementat coridorul Ciocana – Rîșcani – Centru.

Un alt obiectiv al municipalității este conectarea parcurilor și spațiilor verzi printr-o rețea de piste de biciclete. Astfel, pentru anul 2023 este preconizată conexiunea parcurilor Dendrariu și Valea Trandafirilor printr-o pistă separată pentru cicliști, care va traversa întreaga lungime a str. 31 August 1989 formând un coridor „verde”, dar și legătura cu parcul Râșcani, pădurea-parc Butoiaș și parcul Calea Orheiului.

Este planificată, de asemenea, crearea rețelei de 150 km de piste de cicliști în relief natural, în păduri și în parcuri, pentru a crea un mediu favorabil pentru odihnă activă, ceea ce ar presupune sporirea cu 30 la sută a utilizării bicicletelor. Obiectivul este atingerea unui număr de 2.000 de cicliști zilnic, amenajarea a 2.000 locuri de parcare pentru biciclete, a 5 stații inter-modale pentru facilitarea utilizării transportului alternativ, crearea a 20 de stații de mentenanță a bicicletelor și reparația a 300 km de infrastructură pietonală.

Aceste măsuri sunt estimate la 657 milioane lei sau echivalentul a 33 milioane euro.

#benzi destinate #piste cicilisti #reparatii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.