Peste 2500 de cetățeni s-au înregistrat pentru a vota prin corespondență. CEC urmează să verifice toate cererile depuse

Peste 2.500 de cetățeni ai Republicii Moldova s-au înregistrat pentru a vota prin corespondență la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Datele au fost prezentate de Comisia Electorală Centrală, după ce joi, 14 august, a expirat termenul-limită pentru înregistrare.

Astfel, numărul total al persoanelor înregistrate este de 2.606. Cei mai mulți solicitanți, 1.399 la număr, sunt din Statele Unite ale Americii. Top-ul este urmat de Canada, unde 682 de cetățeni s-au înregistrat.

Urmează Suedia, cu 166 de înregistrări, Finlanda – 121, Norvegia – 109, Australia – 57, Islanda – 38, Japonia – 14, Republica Correa – 13 și Noua Zeelandă cu 7 înregistrări.

Conform procedurii, CEC urmează să desfășoare etapa de verificare și confirmare a cererilor de înregistrare pentru votul prin corespondență, prin verificarea identității alegătorilor înregistrați.

„Această procedură este efectuată pe baza comparării/potrivirii semnalmentelor faciale de pe fotografia atașată de alegător cu poza de pe actul de identitate din fotografia atașată și cu cea mai recentă fotografie a alegătorului din Registrul de stat al populației.
În procesul de verificare a identității, organul electoral poate să notifice alegătorul să actualizeze parțial sau în întregime datele, pentru a face posibilă identificarea. Actualizarea datelor poate fi efectuată cel târziu cu 30 de zile înainte de ziua alegerilor. Despre rezultatul verificării, alegătorul va fi notificat prin mesaj expediat la adresa electronică indicată, cu explicarea, după caz, a condițiilor ce nu au făcut posibilă identificarea”, informează autoritatea.

La scrutinul din 2024, 1986 de alegători s-au înregistrat pentru a vota prin corespondență. Metoda alternativă a fost posibilă doar în Statele Unite ale Americii, Canada, Norvegia, Islanda și Finlanda.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.