Peste 3000 de persoane au promovat filantropia în cele 7 zile ale campaniei Săptămâna Naţională a Bunătăţii

Pentru al patrulea an consecutiv, în luna noiembrie, Platforma pentru Promovarea și Dezvoltarea Filantropiei a desfăşurat campania „Săptămâna Naţională a Bunătăţii”. Ghidaţi de sloganul „Bunătatea începe cu tine”, în perioada 11-17 noiembrie, ONG-urile membre ale Platformei au lansat apeluri către autorităţile locale, instituțiile publice, ONG-uri, agenţi economici și cetățeni pentru a se implica activ în acţiuni filantropice și comunitare.

Astfel, timp de 7 zile, faptele bune au cutreierat Moldova în lung şi în lat. Peste 3000 de persoane de toate vârstele au promovat filantropia şi au îndemnat oamenii să facă parte din această campanie naţională, care răspândeşte bunătate.

Au fost desfăşurate acţiuni menite să îmbunătăţească viaţa oamenilor, a mediului, a animalelor şi a comunităţilor în care locuiesc. Bătrânii au fost ajutaţi cu munca prin gospodărie, au primit prânzuri calde sau coşuri cu fructe, împărţite de elevi. Unii participanţi şi-au suflecat mânecile şi au salubrizat locurile publice împânzite de gunoaie, alţii au platat copaci și flori.

Activiştii bunătăţii au demarat multiple colectări de fonduri, haine, rechizite şi obiecte uzate, pentru ajutorarea familiilor aflate în dificultate şi a persoanelor social-vulnerabile din comunitate. O altă campanie de colectare de fonduri a fost organizată pentru copiii infectaţi cu tuberculoză, internaţi la Spitalul Clinic de Ftiziopneumologie.

În cadrul Săptămânii Naţionale a Bunătăţii au fost colectaţi nu doar bani şi haine, dar şi cărţi, pentru a promova cititul în familie şi a creşte generaţii de copii educate şi sănătoase, indiferent de statutul social al familiilor din care provin aceştia.

Faptele bune nu au ocolit nici animalele. Au fost colectate fonduri pentru hrana şi adăpostul acestora, iar câţiva voluntari au construit cuşti şi au hrănit patrupezii fără stăpân, aflaţi pe teritoriul unei Universităţi din Chişinău.

Pentru a promova cultura filantropică şi voluntariatul au fost desfăşurate o serie de lecții publice și concursuri, au fost organizate sesiuni de discuţii pentru a formula recomandări de îmbunătățire a cadrui legal pentru stimularea implicării filantropice, la care au participat deputați, reprezentanți ai instituțiilor publice relevante, ONG-uri și agenți economici.

Campania „Săptămâna națională a bunătății” a fost desfășurată de Platforma pentru Promovarea şi Dezvoltarea Filantropiei cu sprijinul poporului american prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

#filantropie #campanie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.