Petrolul rusesc, oprit de sancțiuni! Portul Kozmino, sufocat de tancuri petroliere

Un număr semnificativ de tancuri petroliere s-au acumulat în portul Kozmino, cel mai mare hub de export al petrolului brut din Orientul Îndepărtat al Rusiei, din cauza sancțiunilor impuse de SUA pe 10 ianuarie. Unele nave nu pot prelua încărcături, iar altele au fost chemate urgent pentru a înlocui tancurile aflate pe lista sancțiunilor, relatează Bloomberg.

De obicei, doar câteva nave așteaptă încărcătura în acest port. În prezent, nouă tancuri petroliere sunt blocate în Kozmino, conform datelor furnizate de comercianți și expeditori, iar alte 11 fie se apropie de port, fie l-au părăsit recent.

Sancțiunile americane anterioare au lovit puternic flota rusă, determinând zeci de nave să înceteze transportul petrolului rusesc. Dacă aceste sancțiuni recente, care vizează în principal flotele din Pacific și Arctica ale Rusiei, vor avea același efect, Moscova ar putea întâmpina dificultăți în găsirea unui număr suficient de nave pentru a-și susține exporturile, avertizează comercianții și reprezentanții companiilor de transport.

Blocajul din Kozmino ar putea încetini procesul de încărcare și export al petrolului din Orientul Îndepărtat, ceea ce ar duce la o scădere a livrărilor de tip ESPO și Sokol, destinate în principal Chinei și, într-o măsură mai mică, Indiei. Înainte de sancțiuni, portul Kozmino exporta aproximativ 1 milion de barili pe zi.

Creșterea tarifelor de transport pe ruta către China, care s-au triplat în primele zile de la impunerea sancțiunilor, reflectă lipsa de capacitate a flotei și încercările comercianților de a găsi soluții alternative. Printre noile nave care operează în Kozmino se numără tancul „Sai Baba”, care anterior transporta petrol din porturile din vestul Rusiei.

În săptămâna care s-a încheiat pe 12 ianuarie, doar șase tancuri petroliere au fost încărcate în Kozmino, comparativ cu opt în fiecare dintre cele două săptămâni anterioare. Portul Kozmino este al doilea cel mai activ port de export al Rusiei, după portul baltic Primorsk.

„Transneft” planificase o creștere cu 8% a volumului de exporturi prin Kozmino în 2025, conform declarațiilor făcute în decembrie de președintele consiliului său de administrație, Nikolai Tokarev. Totuși, sancțiunile ar putea afecta serios aceste obiective.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sanctiuni #petrol #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Alexandru Munteanu a declarat, la postul public Moldova 1, că neprimireauspendarea ultimei tranșe din actualul program cu Fondul Monetar Internațional nu a fost cauzată de incertitudinile din jurul reformei justiției sau de funcționarea structurilor anticorupție.
Potrivit șefului Guvernului, FMI a încercat să înțeleagă procesele interne, însă expirarea ultimei tranșe a fost determinată de factori „mai degrabă subiectivi”, inclusiv de contextul electoral și de faptul că Fondul nu și-a organizat misiunile în Republica Moldova, ceea ce a dus la expirarea programului în luna octombrie.

Premierul a subliniat că Republica Moldova nu se află într-o situație de criză macroeconomică și, din acest motiv, nu are o nevoie urgentă de finanțare din partea FMI. „Mesajul Fondului Monetar a fost clar: avem suficienți bani, iar FMI intervine, de regulă, în situații de urgență”, a spus Munteanu.

Cu toate acestea, Guvernul își dorește un nou program cu FMI, chiar și fără componentă financiară, pentru rolul său de „certificare” a stării macroeconomice. „Este un semnal extrem de important pentru ceilalți parteneri și pentru piețe”, a explicat premierul, făcând referire la faptul că instituții precum Banca Mondială și donatorii bilaterali își calibrează sprijinul în funcție de evaluările FMI.

În acest context, Munteanu a invocat exemplele internaționale, inclusiv cazul Grecia, unde programele FMI au precedat intervențiile masive ale altor finanțatori, tocmai pentru a oferi o evaluare credibilă a situației macroeconomice.

Premierul a amintit că ultimul raport al FMI confirmă faptul că datoria publică a Republicii Moldova este gestionabilă, chiar dacă există presiuni bugetare legate de deficit, explicate prin investițiile capitale. „Ați văzut reacția piețelor și decizia băncii centrale de a reduce rata de refinanțare cu un punct procentual, urmată de reacția băncilor comerciale”, a spus el.

În opinia șefului Executivului, aceste semnale arată că economia este percepută pozitiv de piețe, iar un nou program cu FMI, estimat pentru primăvara anului viitor, ar putea duce la îmbunătățirea ratingului de țară. „Un rating mai bun înseamnă investiții mai multe și finanțare la costuri mai mici. Sentimentul investitorilor, atunci când există un program cu Fondul Monetar, este clar pozitiv”, a concluzionat premierul.