Petrolul rusesc, oprit de sancțiuni! Portul Kozmino, sufocat de tancuri petroliere

Un număr semnificativ de tancuri petroliere s-au acumulat în portul Kozmino, cel mai mare hub de export al petrolului brut din Orientul Îndepărtat al Rusiei, din cauza sancțiunilor impuse de SUA pe 10 ianuarie. Unele nave nu pot prelua încărcături, iar altele au fost chemate urgent pentru a înlocui tancurile aflate pe lista sancțiunilor, relatează Bloomberg.

De obicei, doar câteva nave așteaptă încărcătura în acest port. În prezent, nouă tancuri petroliere sunt blocate în Kozmino, conform datelor furnizate de comercianți și expeditori, iar alte 11 fie se apropie de port, fie l-au părăsit recent.

Sancțiunile americane anterioare au lovit puternic flota rusă, determinând zeci de nave să înceteze transportul petrolului rusesc. Dacă aceste sancțiuni recente, care vizează în principal flotele din Pacific și Arctica ale Rusiei, vor avea același efect, Moscova ar putea întâmpina dificultăți în găsirea unui număr suficient de nave pentru a-și susține exporturile, avertizează comercianții și reprezentanții companiilor de transport.

Blocajul din Kozmino ar putea încetini procesul de încărcare și export al petrolului din Orientul Îndepărtat, ceea ce ar duce la o scădere a livrărilor de tip ESPO și Sokol, destinate în principal Chinei și, într-o măsură mai mică, Indiei. Înainte de sancțiuni, portul Kozmino exporta aproximativ 1 milion de barili pe zi.

Creșterea tarifelor de transport pe ruta către China, care s-au triplat în primele zile de la impunerea sancțiunilor, reflectă lipsa de capacitate a flotei și încercările comercianților de a găsi soluții alternative. Printre noile nave care operează în Kozmino se numără tancul „Sai Baba”, care anterior transporta petrol din porturile din vestul Rusiei.

În săptămâna care s-a încheiat pe 12 ianuarie, doar șase tancuri petroliere au fost încărcate în Kozmino, comparativ cu opt în fiecare dintre cele două săptămâni anterioare. Portul Kozmino este al doilea cel mai activ port de export al Rusiei, după portul baltic Primorsk.

„Transneft” planificase o creștere cu 8% a volumului de exporturi prin Kozmino în 2025, conform declarațiilor făcute în decembrie de președintele consiliului său de administrație, Nikolai Tokarev. Totuși, sancțiunile ar putea afecta serios aceste obiective.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sanctiuni #petrol #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a revizuit în sens ascendent prognoza de creștere a Produsului Intern Brut pentru anul 2025 – de la 1,3% la 1,8%. Ajustarea a fost făcută în baza datelor mai bune decât se aștepta privind evoluția economiei în trimestrul II din acest an, dar și prin integrarea impactului Planului de Creștere a Moldovei, susținut de Uniunea Europeană. Noua prognoză, elaborată cu suportul experților Băncii Mondiale, a fost publicată pe pagina oficială a ministerului.

Autoritățile anticipează o accelerare treptată a creșterii economice pe termen mediu. Potrivit MDED, în anul 2026 PIB-ul ar urma să crească cu circa 2,2–2,8%, iar în intervalul 2027–2028 rata medie anuală de creștere este proiectată să ajungă în jur de 3,6%. Această dinamică este legată de îmbunătățirea condițiilor externe, creșterea productivității, avansul reformelor structurale și intensificarea investițiilor prevăzute în Planul de Creștere al Moldovei.

La revizuirea prognozei, ministerul a ținut cont de evoluțiile economiei naționale din 2025, de scenariile FMI privind economia mondială și de performanțele a principalilor parteneri comerciali ai Republicii Moldova, în special România, Germania, Italia și Ucraina. În același timp, au fost luate în calcul obiectivele strategice stabilite în Strategia „Moldova Europeană 2030” și în Programul de activitate al Guvernului „UE, PACE, DEZVOLTARE”, care vizează creșterea economică, modernizarea infrastructurii, crearea de locuri de muncă bine plătite și îmbunătățirea serviciilor publice.

Datele statistice pentru primul semestru al anului 2025 arată că economia s-a stabilizat, PIB-ul real menținându-se la același nivel ca în perioada similară din 2024. După o scădere de 1,2% în trimestrul I, economia a crescut cu 1,1% în trimestrul II, ceea ce a asigurat un rezultat neutru pe ansamblul semestrului. Față de trimestrul precedent, PIB-ul a urcat cu 1,6%, semnalând începutul unui proces de recuperare.

Creșterea este susținută în special de sectorul construcțiilor și de avansul investițiilor. Valoarea adăugată din construcții a crescut cu 7,8% față de semestrul I 2024, investițiile în clădiri rezidențiale avansând cu 27,6% pe fondul cererii ridicate de locuințe și a condițiilor favorabile de creditare. Investițiile în clădiri nerezidențiale au urcat cu circa 16,5%, susținute de politicile de stimulare a reinvestirii profiturilor. De asemenea, sectorul energetic a înregistrat un plus de 9,6%, iar ramura IT și comunicații a continuat să fie printre cele mai dinamice, contribuind pozitiv la PIB.

Pe partea cererii, formarea brută de capital fix a crescut cu 25,3% în primul semestru, generând cea mai importantă contribuție la dinamica PIB, cu un impact de 4,9 puncte procentuale. Consumul populației, care reprezintă circa 85,8% din PIB, a avansat cu 4,2%, impulsionat de majorarea salariilor reale și de creșterea creditelor de consum. În schimb, deteriorarea balanței comerciale – prin scăderea exporturilor și creșterea importurilor – a frânat creșterea economică, în condițiile unei cereri externe slabe și a reducerii producției agricole și industriale.

Ministerul menționează că presiunile inflaționiste se temperează treptat, rata anuală a inflației coborând la 7% în octombrie 2025, față de 9,1% la început de an, în paralel cu relaxarea graduală a politicii monetare a Băncii Naționale. Veniturile bugetare au crescut cu 14,6% în ianuarie–septembrie 2025, susținute de majorarea încasărilor din TVA, contribuții salariale și granturi externe, în timp ce deficitul bugetar a fost ușor mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Pe piața muncii, populația ocupată a ajuns la aproape 792 de mii de persoane în trimestrul II 2025, în creștere cu 6,2% față de trimestrul I, iar rata șomajului s-a redus la 4%. Câștigul salarial mediu lunar brut a urcat la 15 020 lei în semestrul I, în creștere cu 10,3% nominal și 1,7% real față de anul precedent, echivalent cu circa 770 de euro.

Chiar și în condițiile unei prognoze revizuite pozitiv, MDED avertizează că perspectivele macroeconomice rămân „extrem de incerte”, cu riscuri de evoluție negativă. Printre acestea se numără o eventuală încetinire a reformelor și a implementării proiectelor investiționale din Planul de Creștere, escaladarea războiului din Ucraina, tensiunile geopolitice globale, o posibilă recesiune în economiile partenere, noi șocuri energetice și episoade climatice severe care pot afecta agricultura. În același timp, o redresare mai puternică decât se anticipează în UE, o implementare eficientă a reformelor și un an agricol favorabil ar putea genera rezultate mai bune decât cele incluse în prognoza actuală.