Philips a vândut divizia de electrocasnice. Cu cât se evaluează afacerea

Grupul olandez Royal Philips NV a anunțat joi vânzarea divizia de electrocasnice către Hillhouse Capital, o firmă globală de investiții, într-o tranzacție care evaluează afacerea la aproximativ 3,70 miliarde de euro (4,4 miliarde de dolari) pentru a se concentra pe echipamentele medicale, transmite Reuters.

“Această tranzacție încheie programul nostru masiv de vânzare de active. În continuare, ne vom concentra pe extinderea poziției noastre de vârf în domeniul tehnologiei medicale”, a afirmat directorul general Frans van Houten.

După finalizarea tranzacției, Philips așteaptă venituri în numerar de aproximativ trei miliarde de euro, în trimestrul trei din 2021. Divizia de electrocasnice va plăti aproximativ 700 de milioane de euro pentru a putea folosi sigla Philips timp de 15 ani.

Divizia, activă în peste 100 de țări și cu aproximativ 7.000 de angajați, care produce cafetiere, purificatoare de aer și alte produse, a generat anul trecut vânzări de 2,20 miliarde de euro, scrie AGERPRES.

După ce anterior și-a vândut operațiunile din domeniul electronicelor de consum, precum televizoare sau playere DVD, precum și divizia care producea corpuri de iluminat, vânzarea diviziei de electrocasnice reprezintă ieșirea completă a Philips de pe piețele care nu au legătură cu echipamentele medicale.

Istoria companiei Philips a început în 1891 când frații Frederik și Gerard Philips au înființat o societate care producea becuri de iluminat la Eindhoven.

#electrocasnice #tranzactii #Philips

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Consiliul Asociațiilor de Profil Agroalimentar – structura care reunește principalele organizații din sectorul agroalimentar și reprezintă interesele a mii de producători agricoli din Republica Moldova contestă la Curtea Constituțională organizarea și funcționarea Camerelor Agricole, act normativ care urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026.

Într-o declarație publică, Consiliul afirmă că legea „încalcă drepturi fundamentale, introduce criterii discriminatorii și creează structuri birocratice paralele”, solicitând Parlamentului să inițieze de urgență sesizarea Curții Constituționale și să suspende intrarea în vigoare a prevederilor contestate.

Potrivit organizațiilor de profil, legea afectează în mod direct libertatea de asociere, întrucât fermierii ar urma să fie obligați, în practică, să devină membri ai Camerelor Agricole pentru a avea acces la anumite forme de sprijin. Consiliul consideră că acest lucru contravine atât Constituției Republicii Moldova, cât și Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Totodată, asociațiile susțin că modelul propus nu reflectă principiile europene privind camerele agricole – autonomie financiară, independență față de Guvern și caracter strict consultativ – ci creează o structură quasi-obligatorie, neadaptată realităților economice și juridice ale țării.

Documentul critică și criteriile restrictive de eligibilitate pentru obținerea calității de membru, care ar exclude mulți mici producători agricoli, contrar principiului egalității. Consiliul atenționează că legea împarte fermierii în „eligibili” și „neeligibili”, afectând în special gospodăriile mici și mijlocii.

Organizațiile mai denunță lipsa unui studiu de fezabilitate, lipsa unui model financiar clar, precum și un proces de consultare publică pe care îl califică drept „mimat”, notează că propunerile sectorului au fost ignorate, iar legea creează dublări instituționale, suprapunându-se peste atribuțiile unor structuri deja existente, precum Camera de Comerț și Industrie sau centrele de consiliere agricolă.

Consiliul avertizează și asupra riscului de politizare a sectorului, considerând că dependența de finanțare de la bugetul public și rolurile consultative prevăzute de lege ar putea transforma Camerele Agricole într-un instrument politic, nu într-un reprezentant autentic al agricultorilor.

De asemenea, asociațiile reclamă că legea va genera o povară financiară suplimentară pentru fermieri, care ar fi obligați să achite cotizații mai multor structuri simultan – Camerelor Agricole, asociațiilor profesionale și altor organizații de ramură.

În concluzie, Consiliul Asociațiilor de Profil Agroalimentar solicită fracțiunilor parlamentare să inițieze procedura de verificare a constituționalității legii și să suspende aplicarea ei până la soluționarea tuturor aspectelor contestate. Organizațiile insistă că actuala formă a legii nu doar că afectează drepturile fermierilor, ci riscă să destabilizeze reprezentarea sectorului agricol și să creeze blocaje administrative suplimentare.