Philips a vândut divizia de electrocasnice. Cu cât se evaluează afacerea

Grupul olandez Royal Philips NV a anunțat joi vânzarea divizia de electrocasnice către Hillhouse Capital, o firmă globală de investiții, într-o tranzacție care evaluează afacerea la aproximativ 3,70 miliarde de euro (4,4 miliarde de dolari) pentru a se concentra pe echipamentele medicale, transmite Reuters.

„Această tranzacție încheie programul nostru masiv de vânzare de active. În continuare, ne vom concentra pe extinderea poziției noastre de vârf în domeniul tehnologiei medicale”, a afirmat directorul general Frans van Houten.

După finalizarea tranzacției, Philips așteaptă venituri în numerar de aproximativ trei miliarde de euro, în trimestrul trei din 2021. Divizia de electrocasnice va plăti aproximativ 700 de milioane de euro pentru a putea folosi sigla Philips timp de 15 ani.

Divizia, activă în peste 100 de țări și cu aproximativ 7.000 de angajați, care produce cafetiere, purificatoare de aer și alte produse, a generat anul trecut vânzări de 2,20 miliarde de euro, scrie AGERPRES.

După ce anterior și-a vândut operațiunile din domeniul electronicelor de consum, precum televizoare sau playere DVD, precum și divizia care producea corpuri de iluminat, vânzarea diviziei de electrocasnice reprezintă ieșirea completă a Philips de pe piețele care nu au legătură cu echipamentele medicale.

Istoria companiei Philips a început în 1891 când frații Frederik și Gerard Philips au înființat o societate care producea becuri de iluminat la Eindhoven.

#electrocasnice #tranzactii #Philips

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.