Philips a vândut divizia de electrocasnice. Cu cât se evaluează afacerea

Grupul olandez Royal Philips NV a anunțat joi vânzarea divizia de electrocasnice către Hillhouse Capital, o firmă globală de investiții, într-o tranzacție care evaluează afacerea la aproximativ 3,70 miliarde de euro (4,4 miliarde de dolari) pentru a se concentra pe echipamentele medicale, transmite Reuters.

“Această tranzacție încheie programul nostru masiv de vânzare de active. În continuare, ne vom concentra pe extinderea poziției noastre de vârf în domeniul tehnologiei medicale”, a afirmat directorul general Frans van Houten.

După finalizarea tranzacției, Philips așteaptă venituri în numerar de aproximativ trei miliarde de euro, în trimestrul trei din 2021. Divizia de electrocasnice va plăti aproximativ 700 de milioane de euro pentru a putea folosi sigla Philips timp de 15 ani.

Divizia, activă în peste 100 de țări și cu aproximativ 7.000 de angajați, care produce cafetiere, purificatoare de aer și alte produse, a generat anul trecut vânzări de 2,20 miliarde de euro, scrie AGERPRES.

După ce anterior și-a vândut operațiunile din domeniul electronicelor de consum, precum televizoare sau playere DVD, precum și divizia care producea corpuri de iluminat, vânzarea diviziei de electrocasnice reprezintă ieșirea completă a Philips de pe piețele care nu au legătură cu echipamentele medicale.

Istoria companiei Philips a început în 1891 când frații Frederik și Gerard Philips au înființat o societate care producea becuri de iluminat la Eindhoven.

#electrocasnice #tranzactii #Philips

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sancțiunile intensificate ale Statelor Unite împotriva companiei petroliere ruse Lukoil au dus la excluderea acesteia dintr-o coaliție internațională a marilor producători de țiței și gaze care colaborează pentru reducerea emisiilor de metan, relatează publicația Semafor.

Lukoil a fost eliminată din Carta pentru decarbonizarea industriei petroliere și gaziere, o inițiativă lansată la COP28 în Dubai, care reunește 55 de companii, printre care toți giganții americani și europeni din energie. Obiectivul grupului este de a reduce aproape complet emisiile operaționale de metan până în 2030 și de a atinge „zero operațional” pentru toate emisiile până în 2050.

Șeful secretariatului Cartei, Bjørn Otto Sverdrup, avertizează însă că marii producători de stat din economiile emergente, precum și companiile din țările aflate sub sancțiuni — Rusia, Venezuela și Iran — „abia dacă au început acest drum” în privința reducerii metanului. Această situație generează un gol major în eforturile climatice globale ale industriei petroliere.

În acest context, Lukoil era considerată o excepție rară, fiind una dintre puținele companii rusești implicate într-un proces de tranziție climatică. „Însă sancțiunile fac dificilă participarea companiilor la activitatea noastră”, a declarat Sverdrup, subliniind efectul paralizant al restricțiilor internaționale.

În paralel, Departamentul Trezoreriei SUA a deschis posibilitatea ca anumiți potențiali cumpărători să poată negocia cu Lukoil achiziția unor active din afara Rusiei, semnalând o flexibilizare punctuală a cadrului de sancțiuni pentru tranzacții considerate sigure din punct de vedere juridic.

Potrivit experților citați de Semafor, excluderea Lukoil nu afectează doar compania rusă, ci și ritmul global al reducerii metanului, unul dintre cei mai puternici factori ai încălzirii climatice.