Piața auto din Rusia - la pământ! Prețurile au crescut, iar vânzările au scăzut

Vânzările de automobile pe piaţa din Rusia s-au prăbuşit luna trecută, după ce invadarea Ucrainei a afectat rubla iar mulţi constructori auto străini au decis să boicoteze Rusia, astfel că reprezentanţele auto s-au golit, transmite Bloomberg. De asemenea, prețurile pentru automobile au crescut cu 40% în luna martie.

Potrivit informațiilor, în martie, vânzările de automobile noi au scăzut cu 60% în martie comparativ cu luna februarie la Rolf, cel mai mare dealer auto din Rusia, a declarat directorul general Svetlana Vinogradova. De asemenea, se prognozează că cererea va scădea cu jumătate în acest an.

Colapsul pieţei auto vine într-un context în care consumatorii îşi direcţionează cheltuieile spre produsele esenţiale în aşteptarea unei recesiuni provocate de război.

În condiţiile în care cumpărătorii se confruntă cu preţuri mai mari şi opţiuni reduse, Guvernul de la Moscova vrea să stimuleze producţia internă. De asemenea, autoturismele importate din Europa şi Japonia ar putea fi înlocuite cu modele chineze şi indiene, susţine Anton Shaparin, vicepreşedinte la National Automobile Union, scrie Agerpres.

Producători precum Ford Motor Co. sau Honda Motor Co. nu mai livrează automobile sau componente către Rusia. La rândul său, grupul francez Renault SA a suspendat operaţiunile pe a doua cea mai importantă piaţă a sa. Dependenţa mare a constructorilor ruşi de componentele importate a dus la majorări de preţuri semnificative. De exemplu, AvtoVaz, cel mai mare constructor auto din Rusia, a majorat preţurile de trei ori în acest an.

Așadar, în prezent, este mai greu de găsit automobile noi în Rusia. În acest context, unii ruşi s-au îndreptat spre pieţele vecine care au mai rămas deschise pentru ei. De exemplu, la reprezentanţa auto Autodom din oraşul Kostanay din Kazahstan, amplasat la 180 de kilometri sud de graniţa cu Rusia, clienţii ruşi au fost responsabili pentru aproape 10% din vânzări, faţă de doar 1% anterior, a dezvăluit directorul de vânzări Yevgeniy Biber.

Vânzările de autovehicule în luna martie au fost cele mai slabe din ultimii 15 ani, estimează şi Azat Timerkhanov de la firma de consultanţă Autostat din Rusia.

„Dacă Europa nu reia livrările, China va fi principalul beneficiar, cel puţin în termeni de piaţă. Însă volumele de vânzări vor continua să scadă”, spune Azat Timerkhanov.

#piata auto #automobile #preturi #vanzari #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.