Piața cerealelor din România se cutremură! Grâul din Republica Moldova a inundat-o

În jumătatea anului comercial pentru cereale, România continuă să se afirme în fruntea țărilor membre ale Uniunii Europene la exportul de grâu comun. Cu toate acestea, importurile de grâu din Moldova și Ucraina au atins cote înalte, provocând îngrijorări în contextul interdicțiilor impuse de legislație.

Conform datelor furnizate de Comisia Europeană, în primele 25 de săptămâni ale anului comercial 2023/2024, România a importat peste 232.000 de tone de grâu comun din afara blocului comunitar, reprezentând puțin peste 5% din cantitatea totală de 4,1 milioane de tone cumpărate de UE. Acest lucru plasează România ca al patrulea cel mai mare importator de grâu comun european, după Estonia, Italia și Grecia.

Deși România noastră se menține fermă pe prima poziție în ceea ce privește exportul de grâu comun, importurile ridicate au fost alimentate în special de cantități semnificative venite din Moldova și Ucraina. În aceeași perioadă analizată, Moldova a furnizat 64,8% din totalul importurilor, în timp ce Ucraina a contribuit cu 7,8%.

Pentru a gestiona impactul negativ al importurilor cu prețuri de dumping și uneori de calitate inferioară din Ucraina în UE, Comisia Europeană a impus măsuri preventive excepționale și temporare privind importurile unui număr limitat de produse din Ucraina. Aceste măsuri au fost adoptate în temeiul clauzei de salvgardare din Regulamentul privind măsurile comerciale autonome și au fost în vigoare până la 5 iunie 2023.

Ulterior, după ridicarea acestei interdicții, Guvernul României a instituit, prin Ordonanța de Urgență nr. 84/2023, un sistem de licențiere a importurilor de cereale din Ucraina, valabil până la 30 iunie 2024. Această măsură a condus la scăderea semnificativă a importurilor de grâu din Ucraina în perioada iulie-octombrie 2023.

De asemenea, s-a remarcat o creștere bruscă a importurilor de grâu din Moldova, care au atins 170.400 de tone în aceeași perioadă, în creștere cu 61,2% față de anul precedent. Fermierii au semnalat suspiciuni că marfa moldovenească ar proveni de fapt din Ucraina, iar Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România a transmis că există temeri rezonabile privind schimbarea originii la importurile provenite din această regiune, potrivit economica.net.

În plus, Serbia a devenit cel de-al doilea cel mai mare exportator de grâu către România în acest an comercial, livrând 10,8 mii de tone. Aceste evoluții ridica semne de întrebare și preocupări în rândul actorilor din sectorul agricol privind impactul asupra pieței și calității produselor importate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Grîu #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla s-au depreciat brusc pe piața Forex vineri, după înăsprirea sancțiunilor americane care au vizat 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, care a devenit un „hub” pentru tranzacțiile cu gaze. Potrivit datelor LSEG, cursul dolarului a crescut aproape cu 3 ruble în doar câteva ore, atingând valoarea de 103,74 ruble, cel mai înalt nivel din martie 2022. Euro a depășit pentru prima dată 108 ruble în ultimele șase săptămâni, aproape atingând recordul anual.

Cursul yuanului pe Bursa din Moscova, unde tranzacțiile cu valute internaționale au fost oprite din cauza sancțiunilor, s-a apropiat de pragul de 14 ruble, un nivel nevăzut din octombrie anul trecut. La ora 13:45 MSK, moneda chineză era cotată la 13,99 ruble, cel mai mare nivel în ultimul an.

Noile sancțiuni impuse de Ministerul american de Finanțe sunt considerate cele mai semnificative de la primăvara anului 2022, când Sberbank și VTB au fost excluse din sistemul financiar global, a declarat expertul în domeniul sancțiunilor, George Voloshin.

Gazprombank, a treia bancă de stat după volmul activelor, fusese unul dintre ultimele „poduri financiare” între Rusia și restul lumii, menținând accesul la SWIFT și efectuând tranzacții în euro. Cu toate acestea, potrivit analiștilor de la banca de investiții „Sinara”, „plățile UE pentru resursele energetice prin Gazprombank vor deveni, cel mai probabil, imposibile” până la sfârșitul anului 2024, când va expira licența temporară a Ministerului de Finanțe al SUA. Rezervele de valută ale companiilor rusești, care au fost depozitate în afacere în loc să fie transferate pe conturile rusești, ar putea fi și ele afectate, potrivit „Digital Broker”, existând riscul să fie influențate zeci de miliarde de dolari din veniturile din valută ale afacerilor stocate în străinătate.

Noile sancțiuni ar putea provoca din nou probleme cu lichiditatea valutară, avertizează profesorul Evgheni Kogan de la Școala Superioară de Economie (VȘE). „Dacă rundele anterioare de sancțiuni au vizat plățile pentru importuri, acum Ministerul de Finanțe al SUA și-a îndreptat atenția asupra exporturilor rusești, și, o dată cu acestea, asupra fluxului de valută în țară.” Pachetul de sancțiuni include, de asemenea, un avertisment pentru băncile străine care lucrează cu „alternativa SWIFT” a Rusiei — Sistemul de Mesaje Financiare al Băncii Rusiei (SPFS). Aceasta înseamnă că „interacțiunile financiare cu contrapartidele ruse vor deveni mai complicate”, susțin analiștii de la Alfa Bank.

„Veniturile din exporturi ar putea scădea temporar, ceea ce face ca rubla să se deprecieze probabil în următoarele luni”, preconizează Kogan, având în vedere că dolarul ar putea ajunge la 105 ruble, iar yuanul ar putea atinge 15 ruble.