Piața cerealelor din România se cutremură! Grâul din Republica Moldova a inundat-o

În jumătatea anului comercial pentru cereale, România continuă să se afirme în fruntea țărilor membre ale Uniunii Europene la exportul de grâu comun. Cu toate acestea, importurile de grâu din Moldova și Ucraina au atins cote înalte, provocând îngrijorări în contextul interdicțiilor impuse de legislație.

Conform datelor furnizate de Comisia Europeană, în primele 25 de săptămâni ale anului comercial 2023/2024, România a importat peste 232.000 de tone de grâu comun din afara blocului comunitar, reprezentând puțin peste 5% din cantitatea totală de 4,1 milioane de tone cumpărate de UE. Acest lucru plasează România ca al patrulea cel mai mare importator de grâu comun european, după Estonia, Italia și Grecia.

Deși România noastră se menține fermă pe prima poziție în ceea ce privește exportul de grâu comun, importurile ridicate au fost alimentate în special de cantități semnificative venite din Moldova și Ucraina. În aceeași perioadă analizată, Moldova a furnizat 64,8% din totalul importurilor, în timp ce Ucraina a contribuit cu 7,8%.

Pentru a gestiona impactul negativ al importurilor cu prețuri de dumping și uneori de calitate inferioară din Ucraina în UE, Comisia Europeană a impus măsuri preventive excepționale și temporare privind importurile unui număr limitat de produse din Ucraina. Aceste măsuri au fost adoptate în temeiul clauzei de salvgardare din Regulamentul privind măsurile comerciale autonome și au fost în vigoare până la 5 iunie 2023.

Ulterior, după ridicarea acestei interdicții, Guvernul României a instituit, prin Ordonanța de Urgență nr. 84/2023, un sistem de licențiere a importurilor de cereale din Ucraina, valabil până la 30 iunie 2024. Această măsură a condus la scăderea semnificativă a importurilor de grâu din Ucraina în perioada iulie-octombrie 2023.

De asemenea, s-a remarcat o creștere bruscă a importurilor de grâu din Moldova, care au atins 170.400 de tone în aceeași perioadă, în creștere cu 61,2% față de anul precedent. Fermierii au semnalat suspiciuni că marfa moldovenească ar proveni de fapt din Ucraina, iar Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România a transmis că există temeri rezonabile privind schimbarea originii la importurile provenite din această regiune, potrivit economica.net.

În plus, Serbia a devenit cel de-al doilea cel mai mare exportator de grâu către România în acest an comercial, livrând 10,8 mii de tone. Aceste evoluții ridica semne de întrebare și preocupări în rândul actorilor din sectorul agricol privind impactul asupra pieței și calității produselor importate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Grîu #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.