Piața cerealelor din România se cutremură! Grâul din Republica Moldova a inundat-o

În jumătatea anului comercial pentru cereale, România continuă să se afirme în fruntea țărilor membre ale Uniunii Europene la exportul de grâu comun. Cu toate acestea, importurile de grâu din Moldova și Ucraina au atins cote înalte, provocând îngrijorări în contextul interdicțiilor impuse de legislație.

Conform datelor furnizate de Comisia Europeană, în primele 25 de săptămâni ale anului comercial 2023/2024, România a importat peste 232.000 de tone de grâu comun din afara blocului comunitar, reprezentând puțin peste 5% din cantitatea totală de 4,1 milioane de tone cumpărate de UE. Acest lucru plasează România ca al patrulea cel mai mare importator de grâu comun european, după Estonia, Italia și Grecia.

Deși România noastră se menține fermă pe prima poziție în ceea ce privește exportul de grâu comun, importurile ridicate au fost alimentate în special de cantități semnificative venite din Moldova și Ucraina. În aceeași perioadă analizată, Moldova a furnizat 64,8% din totalul importurilor, în timp ce Ucraina a contribuit cu 7,8%.

Pentru a gestiona impactul negativ al importurilor cu prețuri de dumping și uneori de calitate inferioară din Ucraina în UE, Comisia Europeană a impus măsuri preventive excepționale și temporare privind importurile unui număr limitat de produse din Ucraina. Aceste măsuri au fost adoptate în temeiul clauzei de salvgardare din Regulamentul privind măsurile comerciale autonome și au fost în vigoare până la 5 iunie 2023.

Ulterior, după ridicarea acestei interdicții, Guvernul României a instituit, prin Ordonanța de Urgență nr. 84/2023, un sistem de licențiere a importurilor de cereale din Ucraina, valabil până la 30 iunie 2024. Această măsură a condus la scăderea semnificativă a importurilor de grâu din Ucraina în perioada iulie-octombrie 2023.

De asemenea, s-a remarcat o creștere bruscă a importurilor de grâu din Moldova, care au atins 170.400 de tone în aceeași perioadă, în creștere cu 61,2% față de anul precedent. Fermierii au semnalat suspiciuni că marfa moldovenească ar proveni de fapt din Ucraina, iar Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România a transmis că există temeri rezonabile privind schimbarea originii la importurile provenite din această regiune, potrivit economica.net.

În plus, Serbia a devenit cel de-al doilea cel mai mare exportator de grâu către România în acest an comercial, livrând 10,8 mii de tone. Aceste evoluții ridica semne de întrebare și preocupări în rândul actorilor din sectorul agricol privind impactul asupra pieței și calității produselor importate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Grîu #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Chevron analizează posibilitatea de a cumpăra activele internaționale ale companiei ruse Lukoil, plasată recent sub sancțiuni americane, au declarat pentru Reuters cinci surse familiare procesului. Decizia vine după ce Departamentul Trezoreriei SUA a permis potențialilor cumpărători să discute cu Lukoil despre vânzarea activelor din străinătate. Chevron intră astfel în competiție cu fondul american Carlyle și cu alți investitori interesați de un portofoliu estimat la cel puțin 20 de miliarde de dolari. Sancțiunile impuse luna trecută de administrația președintelui Donald Trump celor mai mari două companii petroliere ruse, Lukoil și Rosneft, urmăresc să exercite presiuni asupra Moscovei pentru a accepta negocieri de pace cu Ucraina, scrie REUTERS.

Potrivit surselor, Chevron explorează doar achiziția activelor în care există suprapuneri cu propriile operațiuni, nu întregul portofoliu al Lukoil. Interesul companiei americane nu a fost raportat anterior. Chevron a transmis oficial că respectă legislația aplicabilă și că nu comentează chestiuni comerciale. Lukoil, care produce 2% din petrolul mondial, încearcă să vândă activele sale internaționale, care generează 0,5% din producția globală și sunt evaluate la circa 22 miliarde de dolari în baza raportărilor din 2024.

Fondul american Carlyle analizează, de asemenea, un potențial acord, au spus surse Reuters săptămâna trecută. Portofoliul global al Lukoil cuprinde trei rafinării în Europa, participații în zăcăminte petroliere din Kazahstan, Uzbekistan, Irak, Mexic, Ghana, Egipt și Nigeria, precum și sute de stații de alimentare, inclusiv în Statele Unite. În Kazahstan, Lukoil deține 13,5% din câmpul Karachaganak și 5% din câmpul Tengiz, proiecte în care sunt implicați și Chevron, Exxon, Eni și Shell. Aceste câmpuri furnizează o mare parte din petrolul transportat prin conducta CPC, care livrează peste 1,6 milioane barili pe zi, echivalentul a 1,5% din cererea globală.

Lukoil mai are o participație în licența offshore nigeriană OML-140, operată de Chevron. În Finlanda, lanțul de benzinării Teboil, deținut integral de Lukoil, a anunțat că se așteaptă la schimbarea proprietarului pe măsură ce compania rusă încearcă să-și vândă activele internaționale. În Irak, Lukoil gestionează proiectul West Qurna 2, aflat în apropierea câmpului West Qurna 1, pe care Exxon îl opera până anul trecut. Trei oficiali irakieni au declarat că Bagdadul discută cu autoritățile americane obținerea unei derogări de șase luni de la sancțiuni, pentru a-i permite Lukoil să își vândă participația. Guvernul irakian a exclus achiziționarea acestei cote.