Piața cerealelor din România se cutremură! Grâul din Republica Moldova a inundat-o

În jumătatea anului comercial pentru cereale, România continuă să se afirme în fruntea țărilor membre ale Uniunii Europene la exportul de grâu comun. Cu toate acestea, importurile de grâu din Moldova și Ucraina au atins cote înalte, provocând îngrijorări în contextul interdicțiilor impuse de legislație.

Conform datelor furnizate de Comisia Europeană, în primele 25 de săptămâni ale anului comercial 2023/2024, România a importat peste 232.000 de tone de grâu comun din afara blocului comunitar, reprezentând puțin peste 5% din cantitatea totală de 4,1 milioane de tone cumpărate de UE. Acest lucru plasează România ca al patrulea cel mai mare importator de grâu comun european, după Estonia, Italia și Grecia.

Deși România noastră se menține fermă pe prima poziție în ceea ce privește exportul de grâu comun, importurile ridicate au fost alimentate în special de cantități semnificative venite din Moldova și Ucraina. În aceeași perioadă analizată, Moldova a furnizat 64,8% din totalul importurilor, în timp ce Ucraina a contribuit cu 7,8%.

Pentru a gestiona impactul negativ al importurilor cu prețuri de dumping și uneori de calitate inferioară din Ucraina în UE, Comisia Europeană a impus măsuri preventive excepționale și temporare privind importurile unui număr limitat de produse din Ucraina. Aceste măsuri au fost adoptate în temeiul clauzei de salvgardare din Regulamentul privind măsurile comerciale autonome și au fost în vigoare până la 5 iunie 2023.

Ulterior, după ridicarea acestei interdicții, Guvernul României a instituit, prin Ordonanța de Urgență nr. 84/2023, un sistem de licențiere a importurilor de cereale din Ucraina, valabil până la 30 iunie 2024. Această măsură a condus la scăderea semnificativă a importurilor de grâu din Ucraina în perioada iulie-octombrie 2023.

De asemenea, s-a remarcat o creștere bruscă a importurilor de grâu din Moldova, care au atins 170.400 de tone în aceeași perioadă, în creștere cu 61,2% față de anul precedent. Fermierii au semnalat suspiciuni că marfa moldovenească ar proveni de fapt din Ucraina, iar Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România a transmis că există temeri rezonabile privind schimbarea originii la importurile provenite din această regiune, potrivit economica.net.

În plus, Serbia a devenit cel de-al doilea cel mai mare exportator de grâu către România în acest an comercial, livrând 10,8 mii de tone. Aceste evoluții ridica semne de întrebare și preocupări în rândul actorilor din sectorul agricol privind impactul asupra pieței și calității produselor importate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Grîu #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Membrul Consiliului de administrație al maib, Vasile Tofan, a declarat în cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la N4 că Republica Moldova a ratat șansa de a deschide un domeniu nou de export prin vânzarea cetățeniei contra cost, model aplicat de alte state.

Potrivit lui Tofan, compania internațională Henley & Partners ar fi fost dispusă să promoveze inițiativa, care prevedea vânzarea cetățeniei moldovenești cu 200.000 de euro per persoană, în limita a 2.000 de cazuri pe an. „Cu o simplă semnătură, am fi putut crea un sector de export care să aducă 400 de milioane de dolari anual. Spre comparație, exporturile de vin – construite în 3.000 de ani – aduc doar 200 de milioane de dolari”, a spus el.

Oficialul a anticipat că ar fi existat discuții legate de securitatea statului și faptul că ideea provenea de la Partidul Democrat, dar consideră că, pentru Moldova, ar fi fost o chestiune „existențială” pentru a construi o economie funcțională.

„Acum statul trăiește din dividendele de vârstă ale generației anilor ’80, care încă este productivă. În curând vor veni generațiile mai mici ale anilor ’90 și 2000, care vor trebui să plătească pensiile celor din ’80. Avem maximum 10 ani pentru a construi o economie concurențială care să poată susține sistemul de pensii”, a avertizat Tofan.

El a subliniat că, în prezent, fondul de pensii are deja un deficit de 30%, în condițiile în care raportul pensionari–angajați este încă favorabil, și a ridicat întrebarea: „Ce va fi peste 10 ani?”.