Piața cerealelor din România se cutremură! Grâul din Republica Moldova a inundat-o

În jumătatea anului comercial pentru cereale, România continuă să se afirme în fruntea țărilor membre ale Uniunii Europene la exportul de grâu comun. Cu toate acestea, importurile de grâu din Moldova și Ucraina au atins cote înalte, provocând îngrijorări în contextul interdicțiilor impuse de legislație.

Conform datelor furnizate de Comisia Europeană, în primele 25 de săptămâni ale anului comercial 2023/2024, România a importat peste 232.000 de tone de grâu comun din afara blocului comunitar, reprezentând puțin peste 5% din cantitatea totală de 4,1 milioane de tone cumpărate de UE. Acest lucru plasează România ca al patrulea cel mai mare importator de grâu comun european, după Estonia, Italia și Grecia.

Deși România noastră se menține fermă pe prima poziție în ceea ce privește exportul de grâu comun, importurile ridicate au fost alimentate în special de cantități semnificative venite din Moldova și Ucraina. În aceeași perioadă analizată, Moldova a furnizat 64,8% din totalul importurilor, în timp ce Ucraina a contribuit cu 7,8%.

Pentru a gestiona impactul negativ al importurilor cu prețuri de dumping și uneori de calitate inferioară din Ucraina în UE, Comisia Europeană a impus măsuri preventive excepționale și temporare privind importurile unui număr limitat de produse din Ucraina. Aceste măsuri au fost adoptate în temeiul clauzei de salvgardare din Regulamentul privind măsurile comerciale autonome și au fost în vigoare până la 5 iunie 2023.

Ulterior, după ridicarea acestei interdicții, Guvernul României a instituit, prin Ordonanța de Urgență nr. 84/2023, un sistem de licențiere a importurilor de cereale din Ucraina, valabil până la 30 iunie 2024. Această măsură a condus la scăderea semnificativă a importurilor de grâu din Ucraina în perioada iulie-octombrie 2023.

De asemenea, s-a remarcat o creștere bruscă a importurilor de grâu din Moldova, care au atins 170.400 de tone în aceeași perioadă, în creștere cu 61,2% față de anul precedent. Fermierii au semnalat suspiciuni că marfa moldovenească ar proveni de fapt din Ucraina, iar Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România a transmis că există temeri rezonabile privind schimbarea originii la importurile provenite din această regiune, potrivit economica.net.

În plus, Serbia a devenit cel de-al doilea cel mai mare exportator de grâu către România în acest an comercial, livrând 10,8 mii de tone. Aceste evoluții ridica semne de întrebare și preocupări în rândul actorilor din sectorul agricol privind impactul asupra pieței și calității produselor importate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Grîu #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.