Piața cloud crește cu 29% în T2, în pofida turbulențelor puternice de pe piața valutară

După ce s-a impus ca un lider timpuriu pe piața infrastructurii cloud, Amazon Web Services (AWS), platforma cloud a gigantului din retailul online, este încă în frunte. Potrivit estimărilor Synergy Research Group, cota de piață a Amazon pe piața mondială a infrastructurii cloud s-a ridicat la 34% în al doilea trimestru al anului 2022, depășind în continuare cota de piață combinată a celor mai mari doi concurenți ai săi, Microsoft Azure și Google Cloud.

În al doilea trimestru din 2022, cheltuielile globale pentru serviciile de infrastructură cloud au crescut la 55 de miliarde de dolari, ceea ce a dus totalul industriei pentru cele 12 luni la 205 de miliarde de dolari. Serviciile publice infrastructure as a service (IaaS) și platform as a service (PaaS) reprezintă cea mai mare parte a pieței, iar acestea au crescut cu 31% în al doilea trimestru. Dominația principalilor furnizori de cloud este și mai pronunțată în cazul cloud-ului public, unde primii trei controlează 72% din piață. Din punct de vedere geografic, piața de cloud continuă să crească puternic în toate regiunile lumii.

”În ciuda turbulențelor de pe piețele valutare și a dolarului american mult întărit, acest lucru reprezintă totuși o creștere de 29% față de anul trecut. Dacă ratele de schimb ar fi rămas constante pe parcursul anului trecut, rata de creștere ar fi fost cu aproximativ șase puncte procentuale mai mare”, spun analiștii.

Amazon și Microsoft au reprezentat mai mult de jumătate din veniturile din infrastructura cloud în cele trei luni încheiate la 30 iunie, cei mai mari opt furnizori controlând peste 80% din piață. Astfel, pe măsură ce cheltuielile pentru serviciile cloud continuă să crească inexorabil, cota de piață mondială a Amazon a crescut cu peste un punct procentual, ajungând la aproape 34%. Google a înregistrat, de asemenea, o creștere semnificativă a cotei sale de piață în timpul trimestrului. Amazon, Microsoft și Google au avut împreună o cotă de 65% din piața mondială în acest trimestru, față de 61% în urmă cu un an. În total, toți ceilalți furnizori de cloud computing și-au crescut veniturile cu peste 150% de la începutul anului 2018, deși cota de piață colectivă a acestora a scăzut de la 49% la 35%, deoarece ratele lor de creștere rămân mult sub liderii de piață.

#cloud #piata #amazon

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.