Piața de asigurări din Republica Moldova a crescut de 1,3 ori în primul semestru

Piața de asigurări din Republica Moldova a consemnat, în primul semestru 2022, o evoluție pozitivă a primelor brute subscrise, care au înregistrat un volum de 1,181 miliarde de lei, de 1,3 ori mai mult față de perioada similară a anului precedent, arată datele Comisiei Naționale a Pieței Financiare.

Cele mai multe prime brute subscrise au fost înregistrate de Moldasig în sumă de 221,7 mil. de lei urmată de General Asigurări – 168,4 mil. de lei, Astera Grup – 161,6 mil. de lei, Grawe Carat – 161,2 mil. de lei, Donaris Group – 136,4 mil. de lei, iar Intact asigurări încheie top șase cu prime brute subscrise în sumă de 127,6 mil. de lei.

Celelalte cinci companii de asigurări au avut mai puține prime brute subscrise. Acord Grup – 67,3 mil. de lei, Transelit – 64,5 mil. de lei, Moldcargo – 62,9 mil. de lei și Garanție – 9,9 mil. de lei.

În prima jumătate a anului 2022, companiile au achitat despăgubiri și îndemnizații de asigurare în sumă de peste 391,3 mil. lei, în creștere cu 27,0%, față de semestrul I din 2021. Daunele achitate în baza polițelor de asigurări generale au însumat 369,6 mil. lei sau 94,5% din totalul despăgubirilor plătite, iar îndemnizațiile achitate în baza polițelor de asigurări de viața au constituit aproximativ 21,6 mil. lei, în creștere cu 29,2%.

Profitul companiilor de asigurări în prima jumătate de an a constituit 144 mil. de lei.

#asigurări #companii #top

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.