Piaţa gazelor naturale cu sufletul la gură din cauza tensiunilor dintre Mosocva și Occident

Preţurile de referinţă la gaze naturale în Europa au scăzut luni, după ce preşedintele american Joe Biden a acceptat să discute cu preşedintele rus Vladimir Putin despre Ucraina în cadrul unui summit, transmite Bloomberg.

Casa Albă a confirmat că preşedintele american a fost de acord în principiu să se întâlnească cu omologul său rus, aşa cum a propus preşedintele francez Emmanuel Macron, cu condiţia ca Rusia să nu invadeze între timp Ucraina.

Această întâlnire oferă noi speranţe pentru găsirea unei soluţii paşnice la o criză care afectează preţurile la o gamă largă de produse, de la energie, metale şi alimente până la acţiuni şi valute. Traderii şi decidenţii europeni urmăresc cu atenţie livrările de gaze naturale ruseşti, pe fondul unei crize care a făcut ca preţurile să se multiplice de patru ori în ultimul an, scrie Agerpres.

Luni, la Bursa de la Amsterdam, cotaţiile futures la gaze cu livrare în luna următoare, un indicator de referinţă în Europa, erau în scădere cu 5,6% până la 69,60 euro pentru un Megawat-oră în jurul orei 9.06 a.m.

Livrările de gaze din Rusia, principalul furnizor al Europei, au fost limitate în ultimele luni iar potrivit grupului Gazprom motivul pentru această situaţie este cererea redusă din partea clienţilor. În paralel, livrările robuste de gaze lichefiate, livrările de gaze din Norvegia şi temperaturile ridicate au ajutat la contracararea declinului livrărilor ruseşti şi au dus la scăderea preţurilor de la valorile record atinse în luna decembrie 2021.

Cu toate acestea, tensiunile dintre Moscova şi Occident ţin piaţa gazelor naturale cu sufletul la gură. Aproximativ o treime din livrările de gaze ruseşti destinate Europei trec prin Ucraina.

Preşedintele american Joe Biden a avertizat vineri că un atac al Rusiei este posibil în zilele următoare. La rândul său, premierul britanic Boris Johnson a declarat că Marea Britanie şi SUA ar trebui să oprească companiile ruseşti să mai facă tranzacţii în lire sterline şi dolari dacă Rusia va declanşa un atac asupra Ucrainei.

SUA i-au avertizat pe aliaţi că o potenţială invazie a Ucrainei ar putea viza mai mult oraşe, dincolo de capitala Kiev. Printre oraşele care ar putea fi atacate se numără Harkov în nord-est şi Odesa şi Herson în sud. Oraşul Harkov este în apropiere de Sudzha, un important punct pentru tranzitul gazelor naturale ruseşti spre Europa prin Ucraina iar Herson este în apropiere de portul Nicolaev, un important punct de export al cerealelor, şi nu departe de Odesa, un alt hub pentru exportul de materii prime.

#gaz #import #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.