Piața imobiliară se răcește, creditarea fierbe: 2025, anul paradoxului financiar

14 Mai 2025, 12:03
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
14 Mai 2025, 12:03 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Economistul Veaceslav Ioniță semnalează, îîn analiza sa, un paradox economic în Republica Moldova. În ciuda unei politici monetare mai restrictive și a unei piețe imobiliare aflate în recul, creditarea ipotecară atinge noi maxime istorice în primul trimestru al anului 2025.

După o perioadă de relaxare monetară în a doua jumătate a anului 2024, începutul lui 2025 a venit cu o corecție a ratei ipotecare până la 7%, ca reacție a Băncii Naționale a Moldovei (BNM) la riscurile de reaccelerare a inflației și la supraîncălzirea creditării. Cu toate acestea, efectul psihologic asupra populației a fost aproape inexistent, observă Ioniță.

În T1 2025, băncile din Moldova au acordat 2.200 de credite ipotecare, de două ori mai multe decât în perioada similară din 2024 (1.400) și de peste patru ori mai multe decât în T1 2023 (500). La nivel anual, se înregistrează 8.000 de credite ipotecare, cel mai mare număr din istoria Moldovei.

Volumul total al creditelor ipotecare acordate în T1 2025 a fost de 2,9 miliarde lei, aproape dublu față de T1 2024 (1,34 miliarde lei) și de 6 ori mai mare decât media anilor 2015–2016. Proiecțiile pentru întreg anul 2025 arată o posibilă depășire a pragului de 11 miliarde lei, un nou record absolut.

Valoarea medie a unui credit ipotecar a ajuns la 69.600 EUR, nivel stabilizat la maxim istoric și cu 40% mai mare decât media anului precedent.

Deși numărul tranzacțiilor imobiliare a scăzut la aproximativ 23.000 pe an (față de 40.000 în perioada de vârf 2020–2021), ponderea creditelor ipotecare în totalul tranzacțiilor a atins un nou maxim istoric, arătând o dependență tot mai mare a pieței imobiliare de finanțarea bancară.

Veaceslav Ioniță atrage atenția că înăsprirea monetară a BNM nu a avut efectul scontat asupra creditării, scăderea numărului de tranzacții nu a temperat apetitul populației pentru împrumuturi mari în euro, iar Moldova intră într-un ciclu de dependență accelerată de creditele ipotecare, în ciuda riscurilor economice și geopolitice persistente.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

Realitatea Live

04 Ian. 2026, 14:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
04 Ian. 2026, 14:11 // Actual //  Ursu Victor

China și Statele Unite sunt cei mai mari cumpărători ai petrolului exportat de Venezuela în anul 2024, potrivit datelor publicate de World Visualized. În total, exporturile de țiței ale Venezuelei se ridică la aproximativ 772.000 de barili pe zi, în pofida sancțiunilor internaționale și a infrastructurii energetice degradate.

Pe primul loc se află China, care importă în medie 351.000 de barili pe zi, reprezentând aproape jumătate din totalul exporturilor venezuelene. O mare parte din aceste livrări sunt utilizate pentru rambursarea datoriilor istorice ale Caracasului față de Beijing.

Statele Unite ale Americii ocupă locul al doilea, cu 222.000 de barili pe zi, importurile fiind reluate parțial după relaxarea temporară a unor sancțiuni, în special pentru rafinăriile americane capabile să proceseze petrol greu.

Pe locul al treilea se situează Europa, cu aproximativ 75.000 de barili pe zi, urmată de India – 63.000 de barili pe zi. Cuba importă circa 32.000 de barili pe zi, în baza acordurilor energetice bilaterale, iar alți cumpărători mai mici cumulează aproximativ 29.000 de barili pe zi.

Deși Venezuela deține cele mai mari rezerve de petrol din lume, nivelul exporturilor rămâne mult sub potențialul maxim, din cauza sancțiunilor, lipsei investițiilor și infrastructurii învechite. Dependența de un număr restrâns de cumpărători face ca econo